joi, 27 februarie 2014

din meditaţiile lui leverkhun (I)

Cătălin Afrasinei




dacă ar fi fost să fiu poet-curtean
aş fi scris numai despre morţi
la cererea dragilor noştri masoni de la white house
întâmplarea numai întâmplarea
umbră a pelasgilor – îngerii a făcut să scriu
dragă bill
mai întâi despre pelasgi
carevasăzică tanzania uganda columbia
plătesc tributul în MWE româniei
şi mestecaţi-mestecaţi atât de mult consideraţi
voi spiritul încât ne aflăm undeva prin junglă
nici măcar la graniţa dinspre lumea sălbăticită şi civilizaţie
cât de mult vă puteţi umfla în pene cu sabotajul planetar
habar n-am dacă e să vorbim despre umilinţă
de ce nu mwţi voi alte planete că tot le cunoaşteţi pe toate  
îmi cer scuze
dacă mi se pare că numai voi faceţi elogiul imbecilizării
şi noi numai al nobleţei de a fi om sau cam aşa ceva
poemul vorba lui tristan tzara
se sparge ca un vas chinezesc
cum să-i mwm noi pă amerecani futu-vă
preşedintele asistă neputincios la acest spectacol grotesc
şi devine complice exemplar
astfel mai dispare o ţară dragă bill
imaginează-ţi că am avut dreptate
a sparge realitatea din oglindă ca să – ţi dai seama
că am avut dreptate literatura română e tot mai veche
de când cu tăbliţele de la tărtăria
ceramica de la cucuteni nici vorbă de a ne lăuda
tu ştii cât de belea putem fi & suntem
ce să – i faci dacă legea dublei frenezii
dragă bill
între întâmplare şi uitare
leverkhun vorbeşte singur
şi singurătatea lui după gradul al treizeci şi treilea
nu o poate împărţi cu nimeni ca pe fructul interzis al pelasgilor
frumuseţea vorba lui nichita SE ESTE
între golirea vasului chinezesc şi încolţirea seminţelor
sunetele devin indescifrabile imperceptibile codate
ca şi cum dragă bill
ar trebui să înmormântăm lumea
pentru a rămâne doar esenţele civilizatorii
ceea ce se constituie într-o crimă puţin spus perfectă
puţin spus genocid holocaust exterminare în masă
pariu că vine regalitatea
pariu că demnitatea morţilor de pe câmpul de luptă
nu poate fi cuprinsă într-o medalie
cu mult înainte
leverhkun
a scris despre mine ca despre sine
dragă bill & voi amazoane
care nu i-aţi dat sărutarea din urmă lui orfeu
şi nu l-aţi citit în elina lui homer
ca în propria voastră limbă
o voi care aţi crezut
că orfeu poate fi o secundă ucis
în vreme ce de la etajul doi barat al facultăţii de filologie din cluj
se scoboară căruciorul de dat mwe
ca şi cum poporul român ar fi o naţie de handicapaţi
columbieni ugandezi tanzanieni
o dragă bill cât te-nşeli
să bem totuşi împreună o hilară cafea verde-amară
spre disperarea lui monique
sper ca grafomania mea să te vindece de e-mailuri necenzurate
de securitatea ta ca şi de a mea crezând că eu
sunt etern - pedepsitul a te vindeca
de iluzia fals-buddhistă a stăpânirii lumii prin spleen
sincere condoleanţe corpului păcii
care a declanşat  războiul nevăzut
axa bogota-africa & cei doi sateliţi de pe titan
enumeraţi de sfinţii îngeri în limba română
după trei zile de negru post clandestin
merci
tot e ceva ştiţi atâtea despre noi
mai mult decât despre voi înşivă
în rest ca despre morţi numai de bine
să dea Domnul să nu ajung preşedinte
& nici toţi  ai mei
care iubesc spiritul mai mult decât viaţa
Înţelepciunea
                      mai
                              mult
                                      decât
                                               elogiul
                                                            nebuniei
dacă a trebuit să mut literatura română mai mult înspre romantici
e pentru că mi – au fost cu mult mai aproape
decât vecinii de bloc
                                         din
                                                 ultima
                                                               sută
                                                                            de
                                                                                     ani

şi mai ales pentru că 
oraşul meu
NU S-A NĂSCUT







***



meditaţiile lui leverkhun(II)

şi la ce bun să mă tratez chelsea melinda hillary
eu nu mai pot cuceri nimic pentru că-n mă-sa
voi aţi cucerit totul puţine părţi din universul
puţin observabil au mai rămas care să nu vi se închine
în timp ce salvarea domnului arafat nu mai vine
căutând cioburi şi decoraţii prin munţi
totuşi pentru voi distinsele doamne ale pierderii de sine
voi inventa menage a quatre
singura mea şansă de a mă izbăvi
de amorurile unor neveste de nababi
înainte de moarte când nu pot să spun adio
voi majestoase iluzii după care bărbaţii scrofuloşi îndeobşte
îşi pierd sufletul putându-l observa cu ochiul liber
mai apoi gravitând pe ultimul cerc
de pe jupiter sau de pe saturn
însă e şi acesta un semn de întrebare
de unde ştim dacă este sufletul celor care au iubit
şi care este valoarea lui în talciocul celor fără de suflet?
m-aţi avertizat că nu va mai dura mult şi acest poem
va deveni realitate pentru că nevestelor celor puternici
TOATE LE SUNT CU PUTINŢĂ
mă rog conjugându-vă eforturile
foarte posibil că veţi reuşi să fiţi aici
lângă mine înainte de miezul nopţii
un fel de zburătoare ca zburătorul din magia ţării mele
unde noaptea are gust de miez de nucă de cocos
de nucă adevărată românească mai mereu
ca şi cum v-ar aştepta să-i treceţi pragul
CEL MAI FRAGIL OM DIN UNIVERS
foarte credincios şi foarte îndoit în de sine
de o durere la coasta lui ADAM
părintele vostru care v-a născut
şi care vă îmbrăţişează din toată inima
rugându-vă să-l înmormântaţi în pieptul universului
sau mai la o margine fără să-l plângeţi prea mult
ca fiice adevărate şi unice primiţi binecuvântarea
părintească (biblia spune că fiicele lui lot
l-au îmbătat şi s-au destrăbalat cu tatăl lor
ca să nu piară neamul omenesc
însă voi recitiţi pasajul cu atenţie
şi mai ales întoarceţi-vă la bărbaţii voştri
pe care vi i-a dat Dumnezeu
cu acordul lui sigmund freud)





 ***



meditaţiile lui leverkhun (III)

şi de-o fi să mor
înainte ca luceafărul de seară
să răsară dragilor dragelor
să ştiţi că am avut o durere în piept
de la un fel de inimă solidificându-se
şi lichefiindu-se în funcţie de mai mulţi factori
dintre care nu este lipsit de relevanţă
cel puţin pentru mine să accept că adevărul
există mai mult în mauritania tanzania senegal
& majoritatea ţărâlor despre care am învăţat
din istoria comunistă că ţin în exclusivitate
de lumea a treia pe care toaşu nicolae ceauşescu
o învârtea ca pe o verighetă de la deştu mic la inelar etc-
mai ştie cineva din lumea a treia cine a fost toaşu
omul care lega frunzele-n copaci pentru a-l saluta
în birmaneză caucaziană peruviană swahili & etc
CA ŞI CUM EL AR FI CONSTRUIT ABSOLUT SINGUR TURNUL BABEL
(eu am fost martor ocular la nicolina
când muncitorii după ce au vopsit
gardurile copacii şi frunzele în albastru
pentru că nu mai era vopsea verde
toaşu a binevoit să salute natura
-BUNĂ ZIUA FRUNZE ALBASTRE
-BUNĂ ZIUA TOVARĂŞE ÎN CURÂND
VOM ÎNVERZI VOPSEAUA VERDE NE E PE DRUM )
în lumea aceea existând şi acum mai mulţi fermieri
deveniţi ţărani de la tata-leu mama-leopardă
fiul-vânător-de-aligator fata cu limba -farfurie
din tribul care stabileşte pibul
lăsându-se fotografiată de turişti
intuind felul în care se revoltă ţăranii lui reymont
înfometaţi ca şi ţăranii lui rebreanu dispărut
de la ultimul război surse secrete afirmând
că s-a sinucis tăindu-şi venele de frica ruşilor
informaţie pe care puţini o pot crede veridică
după cum se spune că puia fata lui
n-a fost a lui şi nici a soţiei ambele oricum
nu mai încap în literatura română
decât cu pile zdravene şi foarte şlefuite
altceva voiam să spun cum s-a întâlnit
preşedintele leopold sedar senghor cu toaşu meu preşedinte
care scosese douăzeci şi ceva de milioane dintre ai mei
fără a pune la socoteală nenăscuţii la un miting electric
ştiu că era iarnă şi străzile erau incendiate
de părea că a luat foc universul ca să se vadă mai bine
de pe lună de pe titan de pe pluto de pe celelalte o sută de planete
pentru care s-a pus o întrebare de o sută de milioane de dolari
bani cash ca şi cum la manifestaţia pro nobel pentru pace
ar fi participat mai mult stâlpii de electricitate adorând fiecare miting
deoarece după aceea stâlpii intrau în vacanţă şi românii în beznă
multă vreme toaşu meu preşedinte
a fost bârfit la premiul nobel pentru pace numai de bine
motiv pentru care a trebuit să se reîntoarcă în senegal
la o şuetă în limba greacă cu preşedintele leopold
apropiindu-se de jungla ce-n multe ţări
din lumea a treia începe din spatele preşedenţiei
iată de ce fiecare om este o junglă
iată de ce în patria mea jungla adevărată
începe direct din biroul preşedintelui
iată de ce mi-l amintesc pe toaşul meu preşedinte
reîntors mai aproape de jungla fiinţei cu miticul leopold
interpretând străvechile incantaţii ale negritudinii
pe-atunci latina fiind prohibită ca whiskey-ul adevărat










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu