odă la viiaţa lumii de miron costin

Cătălin Afrasinei

n-am  încetat să mă-ntreb

la judecata de apoi a culturii române

care ar putea fi cartea de căpătâi

şi atunci l-am văzut pe puşcăriaşul arghezi

cu unghia zgâriată de ziduri

acordându-i lui Dumnezeu un autograf 

                                                                                  pe

                                                               FLORI

                                                  DE

                        MUCIGAI

ACEASTA mi-a spus

Î-N-G-E-R-U-L – c-u – a-r-i-p-i - D-E – S-Â-N-G-E

aproape rănindu-mă printre litere

ACEASTA ESTE CARTEA 

pe care o primim din partea limbii române

şi de ce Doamne am cutezat eu să întreb ticălos

sunt florile voastre NUMAI ALE VOASTRE 

simbolizând într-o doară condiţia umană frumuseţea & adevărul

între naştere şi închisoare se trece viaţa când moartea nu există

între periferie şi învelişul de cadmiu al păcatului se trăieşte viaţa şi moartea

între justiţia umană şi milostivirea divină

nu vă vedeţi de ale voastre DE-A STÂNGA

FOARTE LA STÂNGA mergeţi două străzi

şi apoi regăsiţi odihna zilei de mâine

când veţi muri iarăşi

mort dar nu învins

învins dar nu trădat

trădat dar nu de străini

şi de ce Doamne acest răspuns fundamentalist

o lună am făcut grevă studenţească şi ne-am plimbat cu jaguarul

foarte corect prim-ministrul radu vasile venea la negocieri

cu dacia neagră amintind şi prevestind

viaţa grea a minerilor

care rămăseseră fără mine

care să dea ţării cât mai mult cărbune

îndeplinind planul cincinal din sloganuri

care desigur nu văzuseră la zoo băneasa jaguarul

de metal poleit cu patruzeci şi cinci de oglinzi retrovizoare 

pentru cei patruzeci şi cinci de ani de sclavie roşie

care n-au primit oscarul nici în ultima zi de februarie

de                           la                        sfârşitul                                            lumii

totuşi în a treizeci şi una zi de grevă

devenisem  foarte  profesionişti  boicotând corupţii de cretă

                               ADEVĂRUL   SE    ŞTERGE

Î

N

T

O

T

D

E

A

U

N

A

                                                    CU BURETELE

odă la viiaţa lumii de miron costin a făcut un pact

de neagresiune a fiinţei efemere cu însuşi baudelaire

după ce florile răului au fost culese de Însuşi

DOMNUL DUMNEZEU CU MÂNA LUI 

însuşi baudelaire m-a ispitit să-ntreb ceea ce nu se-ntreabă

când nu există răspuns cum s-au perindat avgust alixandru machidon

xerxes unde-s ai lumii împăraţi unde iaste artaxerxes

 pe toţi i-au stins cu vremea ca pre nişte spume