marți, 9 septembrie 2014

Alina Lavinia Grigoraş “Scufia cu vise”, o carte pentru toate vârstele




În urmă cu 22-23 de ani când lucram la Editura Porto Franco din Galaţi ca redactor al secţiunii pentru copii şi tineret, dar şi în calitate de redactor coordonator al revistei “Liliput” (supliment al revistei Porto-Franco), una dintre priorităţile mele a fost să descopăr şi să public creaţiile unor copii talentaţi în arta mânuirii cuvintelor sau culorilor. Alina Lavinia Grigoraş a fost unul dintre copiii talentaţi ai acelei perioade. Avea doar 11 ani când a debutat în revista “Liliput” cu povestirea “Prietenul X”.
Apariţia în urmă cu câteva luni a volumului ei de povestiri, “Scufia cu vise” la Editura “Oscar Print” din Bucureşti, nu a fost o surpriză pentru mine, ci doar confirmarea că “timpul a avut răbdare” şi că pentru Alina Lavinia Grigoraş a sosit momentul să-şi valorifice talentul şi să bucure cititorii cu povestirile sale ingenioase şi măiestrit scrise.
Volumul conţine 12 povestiri cu subiecte variate, unele inspirate din importante experienţe de viaţă ale fiicelor ei, Sara şi Eva, altele, din Universul naturii, pretexte pentru a înţelege miracolul lumii interioare şi al mediului înconjurător sau de a accentua valori importante de viaţă, cum ar fi încrederea în sine, disciplina, perseverenţa, prietenia, identitatea, acceptarea, iniţiativa, dragostea necondiţionată…
De exemplu, în Alfabetul buclucaş, literele prind viaţă, în special la şcoală, au trăsături diferite de caracter, sunt “isteţe şi jucăuşe, dar şi cam şmechere” pentru că încearcă s-o încurce pe Sara, “bucălate P şi B erau nedespărţite şi se ţineau numai de şotii pentru toţi copiii” (…) Nu doar P şi B le dădeau copiilor bătăi de cap, ci şi T şi D. Acestea nu erau năzdrăvane ca buclatele P şi B, erau distinse şi severe, şi de aceea elevii le cam ştiau de frică şi, de emoţie, le mai confundau”. Simţul umorului e prezent în descrierea fiecărei litere. Adevărate valori sunt subliniate. Sara a înţeles că dacă este atentă la explicaţiile învăţătoarei şi la pronunţie, dacă exersează prin scris şi citit nu mai dădea nici un motiv literelor “să râdă cu gura până la urechi”.
Prietenul X, povestirea de debut, revăzută de autoare, este un elogiu adus frumuseţii matematicii, care devine evidentă atunci când elevii nu se mai tem de acest obiect pentru că îi înţeleg secretele ei, cum ar fi X, “termenul necunoscut din orice problemă”. Din nou, cifrele sunt personificate şi descrise cu logică şi umor. “1 (unu) era un domn înalt, cu mustaţă, îmbrăcat în frac negru. Era tot timpul serios, ca un profesor strict, însă era tare blând şi săritor”… 10 (zece) era văr primar cu Unu, semăna pe jumătate cu el, doar că avea un cerc în spate, căruia îi mai spune 0 (zero). Zece spunea că Zero este cifră nulă, adică este egal cu nimic, dar că are nevoie mare de el şi de aceea sunt nedespărţiţi”. Mesajul povestirii este că frica de necunoscut poate fi învinsă prin încrederea în sine, căutarea de soluţii şi disciplină: “Fetiţa îşi făcu program: în fiecare zi după-amiază stabili să facă exerciţii de matematică, invitându-l pe X ca oaspete de onoare”.
Raza de soare, firul de nisip şi valul mării, o bijuterie de povestire, în care poezia descrierii sentimentelor şi ambientului se împleteşte armonios cu înţelegerea filosofică a sensului adevăratei prietenii, a dorului de necunoscut, a experienţei trăite, a propriei identităti şi a ceea ce-i important pentru tine. „Firicelule de nisip, tu nu ai nevoie de călătorii, locul tău e aici. În plus, tu eşti făcut din călătorii şi obiecte călătoare. Eu, marea şi soarele am măcinat secole la rând pietrele, le-am amestecat cu alge, scoici, arici şi stele de mare, pământul a adăugat şi el substanţe hrănitoare, fier, minerale şi aşa te-ai format tu, nisipul. Oamenii te îndrăgesc aşa cum eşti tu, sunt obişnuiţi să te întâlnească aici, pe plajă şi să le mângâi tălpile”, îi spuse vântul, printre adieri mângâietoare. Iar nisipul nu îşi mai dori niciodată să plece de lângă prietenii lui.
Pălăria ciupercuţei, o altă povestire plină de sensibilitate şi-o lecţie să fii umil şi să te accepţi şi iubeşti aşa cum ai fost creat de natură. “Mirată, ciupercuţa se uită în jurul ei, se foi prin iarbă, până când se văzu oglindită într-o baltă de apă. Nu mai era ea, vântul îi luase pălăriuţa şi acum nu mai arăta ca o ciupercuţă. Era o doar tulpină, fără buline, fără nicio culoare sau urmă de eleganţă. Atunci înţelese că florile nu o mai cunoşteau. Fără pălăriuţa pe care o urâse atât, era doar o biată creatură anonimă.”
Viermişorii de joacă, aflaţi puzderie peste tot, “au toate culorile şi nuanţele din lume”, şi “pot fi văzuţi doar de copii şi de prietenii lor de companie”. Viermişorii de joacă, particole mirifice de energie, spirit, gândire sunt descrise ca nişte fiinţe ale căror personalitate, temperament şi comportament sunt influenţate de culoarea pe care o au. “Viermişorii roşii, galbeni şi portocalii sunt cei mai voioşi şi energici dintre toţi. Nu fac altceva decât să râdă în hohote, să ţopăie şi să danseze toată ziua. Viermişorii verzi şi turcoaz sunt cei mai calzi şi mai senini. Ei nu îmbătrânesc niciodată şi sunt foarte serioşi, nu te lasă baltă în mijlocul unei partide de joacă.”
Aventura unei frunze prezintă transformările cromatice, de forme, miresme şi trăiri pe care le simte o frunză de la apariţia şi primul ei freamăt pe-o ramură, până la somnul ei de iarnă, pe pământ sub plapuma zăpezii şi începutul unui nou ciclu. Transformările din natură, succesiunea anotimpurilor, viaţa fără de moarte a naturii sunt prezentate printr-un pastel poetic şi explicate logic, filosofic şi empatic.

Scufia cu vise, povestirea care dă titlul volumului, este un prilej de-a oferi cu simplitate, ca-n joacă, informaţii despre succesiunea zi-noapte şi despre felul în care Soarele, Luna, Moş Ene şi visele colaborează să-i bucure pe copii cu fascinante aventuri în timpul somnului.
Spiriduşul Hoinărici în misiune, are privilegiul de a-şi înţelege şi corecta propriul comportament observând adevăratul comportament al copiilor, uneori foarte diferit de cel descris de ei în scrisorile către Moş Crăciun. De asemenea, el învaţă despre compasiune, încurajare şi puterea dragostei necondiţionate pe care Moş Crăciun o are pentru toţi copiii.
Stilul în care sunt scrise povestirile este fluent, plin de sensibilitate, lirism, culoare, simţ al umorului şi filosofie. Povestirile, prin universul tematic, mesaj şi stil, se adresează copiilor de la 6 ani până la 99 de ani, o universalitate care a fost exceptional surprinsă în formă şi culoare de ilustraţiile semnate de Kavalerra Dan Lorintz. Ilustratorul, care este de asemenea un talent autentic, completează cromatic şi pune perfect în valoare ideile centrale ale povestirilor.
Povestirile ingenioase, pline de învăţături şi fantezie, au menirea să menţină căldura zâmbetului, curiozitatea, interesul şi încântarea cititorului de la prima până la ultima pagină.
Recomand cu toată căldura Scufia cu vise, volumul de debut al Alinei Lavinia Grigoraş, cititorilor de toate vârstele.

Dr. Valentina Teclici


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu