Se tampeste lumea?

O modesta schita a razboaielor, atentatelor si a evolutiei omenirii

Dan Popa

Cu cat populatia unei tari devine mai inteligenta si capata acces la o comunicare aproape fara limite, ar trebui sa presupunem ca isi va folosi noile cuceriri (Internetul, comunicatiile, accesul la informative in genere) pentru a-si  face viata mai usoara. Si ca – urcand pe scara confortului oferit de informatie- va evita acte de barbarie in genul atentatelor si/sau razboaielor. O scurta incursiune in istorie ne arata ca lucrurile nu stau deloc asa. Atentatele recente din Bruxelles, din Franta sau din Turcia ne arata o alta imagine. In subsidiar notez faptul ca, pe masura ce resursele unui stat se imputineaza, tentatia este de a acapara noi resurse fie pe cale diplomatica fie prin forta. Nimic nou sub soare.

Lacomia strabate secolele, iar omenirea nu se afla in niciun caz intr-un interval din care sa rezulte mai multa siguranta pentru sine. Imi prezint scuzele pentru eventuala aroganta care ar putea rezulta din titlul postarii. Nu am in mod evident toate inputurile posibile si cred ca si unui computer i-ar fi greu sa le compileze, darmite unui singur om…

Statistic, stam asa:

6 razboaie intre 1100-1200
8 razboaie intre 1200 si 1300
Doua razboaie intre 1300-1400
5 razboaie intre 1400-1500
15 razboaie intre 1500-1600
19 razboaie intre 1600-1700
18 razboaie intre 1700-1800
14 razboaie intre 1900-2000

Ma refer la marile razboaie, nu la micile ciupeli granita-granita.

Prin urmare, sa ne uitam la lista conflictelor armate in istorie:

Intre anii 1000 si 1820, abia daca putem vorbi despre investiții ( în utilaje, echipamente) – acestea fiind extrem de modeste. Investiția în capitalul uman a fost si ea inconsistenta, abia inventia tiparului reusind sa schimbe peisajul. Progresul tehnic consta mai degraba in încercări empirice care au condus si la erori dar si la descoperiri intamplatoare. Tehnic, acest progress se baza pe captarea cat mai eficientă a puterii vântului, pe îmbunătățirea eficienței cailor putere și pe o creștere a numarului de ore lucrate pe cap de locuitor. Combustibilii minerali erau si ei slab utilizati, biomasa fiind cea care asigura principala sursa energetica.

Au existat insa 4 schimbari majore  înainte de 1820, cu impact fundamental asupra performanței economic

a) Infiintarea primei universitati europeane în Bologna în 1080.

După 1500, erau deja 70 de asemenea centre de învățamant in Europa. Până la mijlocul secolului al XV-lea, se preda in stilul Greciei antice, pec ale orala, fara cursuri tiparite, evident. Retinea fiecare ce putea. Abia dupa ce Gutemberg a tipărit în prima sa carte (Mainz în 1455), lucrurile s-au schimbat. După 1500, existau 220 de prese de tipar în exploatare În toată Europa de Vest, prese care produceau 8 milioane de cărți (vezi Eisenstein, 1993, 13-17).

Principalul centru al editării europene era la Veneția. Se publicau cartile considerate sacre, apoi traduceri ale clasicilor greci si latini, in special pentru arhivele municipalitatilor sau pentru particularii bogați. Productivitatea în materie a crescut exponential. În 1483, presa Ripoli a produs 1.025 copii ale Dialogurilor lui Platon. Unui scrib i-ar fi luat un an pentru a produce o singura copie

Până la mijlocul secolului al XVI-lea, presele venețienilor scoteau 20.000 de titluri, Inclusiv partituri muzicale, hărți, cărți despre probleme medicale. Cărțile erau in primul rand prețuite lor pentru valoarea artistică sau iconic, și fericit lor reflectă în principal înțelepciunea și dogma trecutului.

Grație Renașterii, revoluției științifice din sec XVI si iluminismului din secolul urmator, elitele vremii au abandonat treptat superstițiile, magia, și supunerea față de autoritatile religioase. Abordarea științifică se impune treptat in sistemul educațional. Impactul științei se intareste prin aparitia primelor academii științifice și observatoare care inaugureaza cercetare empirică și experimentul. înregistrarea sistematică a rezultatelor experimentale și difuzarea lor în formă scrisă a fost un element-cheie al succesului lor.

b) Apariția unor centre urbane, mai exact organizarea in commune ale oraselor in sec Xi si XII in Flandra și nordul Italiei.

Prin luptă, locuitorii orașelor au obținut privilegii, consfințite în “carte privilegiate”, ce includeau libertatea personală a activităților meșteșugărești și comerciale. Orașele reprezentau un spațiu al libertății în occident unde sistemele juridice protejau drepturile de proprietate. Dezvoltarea sistemului financiar duce la creșterea numărului de instituții financiare de încredere și la instrumente de credit si asigurari care usureaza si fac mecanismele afacerilor mai predictibile.

c) Adoptarea creștinismului ca religie de stat…

…în 380 AD a condus la schimbari civile majore in privinta căsătoriilor europene, dar si in privinta mostenirilor. Papalitatea a impus acest model, total diferit de cee ace predomina Grecia Antica, Roma și Egipt sau in lumea islamica. Căsătoria trebuia sa fie strict monogamă, cu interzicerea coabitarii, a divorțului și a recăsătoriei văduvelor. A aparut interdicția privind casniciile consangvine pana la cele privind verii de gradul al treilea (a se vedea Goody 1983 și Lal 2001).

 
d) Apariția unui sistem de state-națiune în strânsă înrudire, in genul Uniunilor monetare sau de schimb liber, care au imbunatatit semnificativ nu doar sistemele de tranzacționare dar au permis un schimb intelectual masiv, în ciuda diferențelor lingvistice. Asta insa nu duce la disparitia incercarii de asi mentine prin razboaie suprematia comerciala. Între 1700 și 1820 Regatul Unit a fost implicat in cinci războaie majore (totalizand 55 de ani), exact din aceasta cauza.

Vezi aici List of ongoing Conflicts

De la mijlocul secolului al XVI-lea până la sfârșitul XVII, a existat un progres fundamental în știința Vestului, directionat  catre navigație și astronomie. Apar teoriile revolutionare cu privire la percepția Universului, interacțiunea Pământului cu celelalte planete, Soarele și stelele. Revoluția a început în 1543 odată cu publicarea teoriei heliocentrice a lui Copernic , care a respins ideea scolastică ca pământul era centrul universului.

 
Galileo a construit primele telescoape pe care le folosea pentru a le observa munții și craterele lunii, petele solare, sateliții lui Jupiter, fazele lui Venus etc. În 1632, apare Dialogul despre cele două mari sisteme ale lumii (în italiană Dialogo sopra i due massimi sistemi del mondo). Ca rezultat, Galileo e reținut, declarat eretic. Sub amenintarea torturii, el isi retracteaza lucrarea. Rămane in viata, dar sechestrat, iar lucrările sale sunt interzise prin decret papal până la 1757.

La mijlocul secolului al XVII-lea, revoluția științifica se muta în nordul Europei, mai exact  în Anglia, Franța și Olanda. Punctul culminant l-a constituit aparitia Principiilor lui Newton, publicate în 1687.

Observatorul din Paris era deja infiintat din 1672, iar in 1695 se inaugureaza Observatorul Greenwich Progresele înregistrate în astronomie și fizică a fost insotite de progrese majore în matematică și proiectarea de noi instrumente (telescoape, micrometre, microscoape, termometre, barometre, pompe de aer, ceasuri, motorul cu aburi), care au avut implicații uriase pentru progresul tehnicii.

 
Ajungem pe la 1492. Cand a fost descoperita, America era tehnologic si stiintific, vai de capul ei. Populația reprezenta o  treime din cea a Europei, dar intinderea era de 11 ori mai mare. Nivelul tehnologic era mult inferior, dar aveau o agricultură sofisticată. Cand europenii s-au dus acolo, i-au umplut de boli pe care localnicii nu le cunosteau (variola, rujeola, gripa, tifosul, febra galbena, malaria).  Până pe la mijlocul secolului al XVI-lea, populatia  s-a injumatatit, rata mortalității fiind dubla fata de cea din Europa din perioada ciumei.

Cele doua civilizatii avansate (Aztec in Mexic si Inca din Peru) au fost distruse, iar  populațiile lor au fost reduse la anomie și iobăgie. Cucerirea cele două Americi a fost fara echivoc. Economia acestor terenuri relativ goale a fost complet restructurata, iar noii oameni care au populat continental au fost sclavii africani Aproape 8 milioane de sclavi au fost adusi intre 1500 și 1820  de catre cei circa 2 milioane de europeni coloniști. În 1820, 41% din populatie era alba, 26% indigeni, 22% negri/mulatri si 11% metiși.  Proporția mare de albi din 1820 indică cine a beneficiat de transformarea Americii. Populația si economia a revenit pe crestere in sec XVII, dar in anul 1700 erau încă mult sub nivelul din anul 1500. Creștere accelerată a venit cu rapiditate în secolul al XVIII-lea; atat populația, cat si  venitul pe cap de locuitor, si PIB-ul total au crescut mult mai repede decât oriunde altundeva în lume. Nivelul PIB în 1820 a fost mai mult decat triplu fata de anul 1500, iar media venitul pe cap de locuitor a fost cu mult mai sus decat media mondială.

Ce a castigat Europa din “invazia” americana:

1.     O nouă sursă de aprovizionare cu metale prețioase (circa 1.700 de tone de aur și 73.000 de tone de argint). Aproximativ o treime au fost destinate finanțarii importurilor europene din Asia.

2.     Importurile de produse exotice: tutun, bumbac, cafea, cacao și din coloniile slave.

3.     Importurile din coloniile de nord : pește, blănuri, nave, lemn și alte materiale necesare pentru construcții navale.

4.     Piețe de export pentru producatori europeni.

5.     Profiturile din comerțul cu sclavi.

6.     Oportunități de migrație europeană pe un continent cu mult mai mult teren disponibil.

Secolul al 19-lea

In secolul al XIX-lea, Regatul Unit conducea detasat in ceea ce privește productivitatea muncii, jucand de asemenea un rol important  în dezvoltarea mondială prin exportul de capital și politica sa comerciala- free trade. Statele Unite ale Americii a depășit Regatul Unit la  productivitate in 1890, dupa care a avut o constanta creștere a productivității mai rapida decat UK.

Japonia. A reusit sa depaseasca productivitatea Chinei în perioada Tokugawa, iar în ceea ce privește PIB-ul per capita (dar nu și productivitatea)  a depasit Vestul Europei abia prin anii 1990. Secretul Japoniei: investiții ridicate, inclusive în capitalul uman . Dupa care a urmat “deceniul pierdut”- o stagnare in care se zbate si azi.

Intre 1820-1998, stocul de masini si echipamente per capita a crescut de 130 de ori in Regatul Unit, de 289 în Statele Unite ale Americii  si de 319 ori in Japonia, chiar daca consumul de energie a crescut mai lent. In Statele Unite, unde lemnul era usor disponibil, în 1820 consumul de energie primara per capita a crescut doar de trei ori. In UK cresterea a fost de 6 ori iar in Japonia de 20 de ori.

Industria navala, care utiliza motoare care functionau cu petrol si apoi motoarele cu aburi (transportul feroviar) au revolutionat transportul. De la zero km de cale ferata in 1700, in 1826 erau aproape un milion de kilometri de cale ferată.

Aparitia motorului cu ardere internă a fost un alt moment de cotitura nu doar in industrie, cat si in libertatea de miscare si a optiunii de a-si reloca serviciul dintr-o parte in alta a tarii. În 1913, flota de autoturisme era de aproximativ 1,5 milioane de vehicule. In 1999 urcase la 520 milioane.

Numărul mediu de ani de studii (ponderat în funcție de nivelul atins) a crescut de 11 ori in SUA si Japonia si de 8 ori in UK. Era foarte profitabil si atunci sa faci scoala- ritmul progresului tehnic fiind în sec XIX si XX mai rapid decat oricând înainte.

Perioada 1973-2001

După 1973 a existat o încetinire a creșterii economice globale, desigur cu mici diferente regionale. În țările capitaliste avansate,  viteza de creștere a PIB-ului per capita a incetinit sbstanțial  dupa 1973, mai ales din cauza unei decelerări a progresului tehnic în SUA, țară aflata cel mai aproape de frontiera tehnologiei. De departe, cea mai bună performanță în perioada 1973 -2001 vine din partea celor 15 economii ale Asiei de Est, care produceau un sfert din PIB-ul mondial.  Drept e ca acolo locuia jumatate din populatia lumii.  Succesul Asiei a fost mai rapid în 1973 decât în ​​epoca de aur și de peste 10 ori decat  în perioada vechii ordini liberale  (1870-1913).  Atunci s-au apropiat cel mai mult de nivelul de trai din Vest (fenomenul de catching-up)

 
În cazul în care lumea ar fi fost formata numai din țările capitaliste avansate plus Asia , modelul de dezvoltare din 1973 ar putea fi interpretată ca o demonstrație clară a teoriei convergentei condiționate sugerata de teoria neoclasica a cresterii, care presupune ca o tara cu venituri reduse poate obtine o crestere mai mare decat economiile avansate, doar daca isi mobilizeaza și aloca eficient resursele, isi îmbunătățeste capitalul uman și asimileaza tehnologii adecvate.

Toate celelalte regiuni din lume au dus-o prost in perioada 1973-2001, cu accent pe amaratii din Africa, America Latină și Orientul Mijlociu. Aceste economii au suferit șocuri majore ca urmare a încetinirii economiilor din țările capitaliste avansate. Încetinirea bruscă a economiilor din nucleul capitalist au declanșat criza datoriilor, inflația, și probleme fiscale și monetare din America Latină și Africa. In Orientul Mijlociu, fluctuatiile pretului petrolului si razboaiele din Iran, Irak si Liban au fost tulburat adanc politicile  si economia.

Dar a venit apoi cel mai mare soc geopolitic: destramarea URSS in 15 state independente care a dus apoi la schimbările politice din estul Europei și la prăbușirea economiilor centralizate. Cele 15 state desprinse din URSS au avut mari probleme în a-si ajusta politicile și instituțiile la noile realitati economice.

Azi suntem iarasi in impas. Niste idioti se arunca in aer prin metrouri sau aeroporturi, facand zeci de victime absolut nevinovate, La ce ne folosesc cuceririle stiintei si tehnologiei, din moment ce acestea pot fi deturnate in scopuri absolut in-umane? Raspunsul poate consta in principiul catelului schiop, gelos pe ceilalti catei care au 4 picioare. Islamul a avut perioada lui de mare influenta europeana in  arta, matematica si in alte domenii. Acum nu-l mai are din inertii proprii, greu de judecat. Intr-o singura fraza, dorinta de a omori si capra vecinului pare sa capete valente mondiale.. Mai ales daca iedul, fiul caprei, e crescut dupa alte norme.

De Dan Popa

Sursa:

http://hymerion.ro/2016/03/23/se-tampeste-lumea-o-schita-a-razboaielor-si-a-evolutiei-omenirii.html