joi, 6 octombrie 2016

" Executia " lui Constantin Brâncuși






Asa suntem noi românii, indiferent cat de sus am urca. Vai de ei academicieni si inca unii de prima marime! Acum ne straduim sa procuram prin subscriptie publica doar o piesa a marelui vizionar, la un  pret exorbitant, cand puteam avea, iata, 200. Ce sa mai zici?! L-au infierat cu manie proletara pe un artsit inegalabil!

Un proces verbal al unei ședințe din 1951 a Secțiunii de Stiința Limbii, Literatură și Arte s-a transformat într-un un document de istorie întunecată. Academicieni și intelectuali români de prima mînă, universitari cu greutate și pretenții participă la unul dintre cele mai anticulturale momente din istoria Academiei Române: o dezbatere legată de opera lui Constantin Brâncuși. Ea a avut loc în urma ofertei sculptorului român de a lăsa moșternire statului român circa 200 de lucrari și atelierul sau din Impasse Ronsin no 10. 

Academciienii și intelectualii români au respins oferta lui Brâncuși și astfel o impoartantă parte a moștenirii Brâncuși a ajuns în proprietatea statului francez.

Ce a putut face politica din academicieni, din Academie și din arte vedem abia acum, cînd „omul nou” s-a făcut praf, iar „viitorul luminos” din anii comunismului s-a întunecat demult.


****************************** ****************************** *****

Irina Răuț
Proces verbal Nr. 10 al sedinței din 7 martie 1951
Ședința este prezidată de tov. Acad. M.Sadoveanu
Participă: Acad. Gh. Călinescu, I. Iordan, Camil Petrescu, Al. Rosetti, Al. Toma, G. Oprescu, Jean Al. Steriadi, V. Eftimiu și tov.
Geo Bogza, Prof. Al. Graur, Prof. I. Jalea, I. Panaitescu-Parpessicius și K. H. Zambaccian.
Și-au scuzat absența tov. Acad. Gala Galaction și tov. Lucian Grigorescu.


1.   Se citește procesul-verbal al ședinței din 28 Februarie a.c., care se aprobă.

2.  Tov. Acad. I. Iordan depune raportul de activitate pe luna Februarie 1951 al Institutului de Lingvistică și tov. Acad. G. Oprescu depune procesul-verbal al ședinței din 1 Martie a.c a Institutului de Istoria Artei.

3.  Tov. Prof. Jalea dă citire unei note de completare a comunicării D-sale asupra sculptorului C. Brâncuși, prezentând și numeroase planșe și publicații cu reproduceri din Brâncuși.

    Rezumând ideile din comunicarea D-sale anterioară asupra cărții lui Sobolev „Teoria leninistă a reflectării și artă ” în care se puneproblema formalismului în artă, tov. Jalea amintește că citase pe Paciurea și Brâncuși ca exemple de formalism în sculptură la noi.

Fiind cazul tipic al unui artist de talent care oscilează între realism si formalismul extrem, cazul Brâncuși trebuie să fie discutat pentru că ridică probleme importante.

    Tov. Acad. Călinescu , ia notă asupra comunicării tov. Prof. Jalea, constată că Brâncuși nu poate fi considerat un creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esențiale și caracteristice acestei arte. D-sa clarifică noțiunea de realism, în sensul vederilorcreatorilor de artă sovietici, ca o transpunere pe plan superior a realitații și nu ca o reproducere fotografică a ei, așa cum e înțeles în mod stângiat.

    D-sa încheie arătând inutilitatea continuarii discuțiilor asupra lui Brâncuși.

    Tov. Acad Oprescu spune că nota tov. Călinescu a lămurit o serie de chestiuni importante.

    D-sa arată datele și faptele citate de D-sa cu privire la Brâncuși, o figură mai puțin cunoscută, arată lipsa lui de sinceritate, și îl ilustrează ca pe un om de talent și de mari speranțe în prima parte a activităților sale, dar care, sub influența unor sculptori la modă la Paris, care cultivau indifenitul și a cubismului, speculând prin mijloace bizare gusturile morbide ale societății burgheze.

    Tov. Acad. V. Eftimiu, precizează că tov. Jalea a intenționat prin comunicarea D-sale să reabiliteze operele valabile ale lui Brâncuși.

    Tov. Prof. Graur este impotriva acceptării în Muzeul de Artă al R.P.R. a operelor sculptorului Brâncuși, în jurul căruia se grupeazăantidemocrații în artă. D-sa cere ca în secțiune să se discute pe viitor probleme rezolvate și publicate de autorul comunicării și propuse spre discutare Secțiunii.

    Tov. K. Zambaccian și Acad. Victor Eftimiu revenind la sculptorul Paciurea arată că „himerele” acestuia au fost un protest împotriva realităților de atunci și că Paciurea a terminat ca realist cu busturile printre care se numară acela al lui Tolstoi.

    Tov. Acad. Camil Petrescu relevă meritul comunicării tov. Jalea de a fi prilejuit discuții interesante și de a fi deschis probleme de o semnificație deosebită.

    D-sa anunță că, în ședința viitoare își propune să precizeze câteva   nuanțe asupra formalismului în artă.

    Ședința se ridică la orele 19:00

    
Secterariatul secțiunii
Acad. Mihail Sadoveanu







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu