SE ÎNTÂMPLĂ ORICUI

George Anca

SE  ÎNTÂMPLĂ  ORICUI

calul spada – acea preferință – se întâmplă oricui – matematicianul – icoane lunecând – vieți la păianjen – nu știu de mi-ați fost personaj – spinări vâslite -voi flăcări – i se naște – mâine prins-imaginare falduri - iubindu-ne – ceai refuzat – viața curgând – în strana amarului – ideea de coincidență - câtă neglijență -nu mă disprețuiți - domnul colonel – toată viața – stare de liniște – împușca tot

*

calul spada noapte

aproape trecută

în car spre tibetani

pe Jamuna

albind în cetini

cald la sânul iernii

rărimea amintirii

în dansul amnezic

frunze de zăpadă

negată haită

veşnic rim

ne dă o raită

ţintirim

foame de lupi

la lumânări

te întrerupi

suflări

ninsori se vor topi în aer

nu e aşa frig doar război

gâsca noastră a secat

fâlfâirea de ficat

foc hind în secret egipetic

sub munte Apollo getic

*

acea preferinţă africană

pentru poezie

am bărbatul bolnav

îmghiţise cenuşă de mort

iubind-o pe Salambo

din vârful piramidei

upanishadic intervalul

de dinainte de Samadhi

muzicalitatea minţii

pe claviatura ţărânii

boală-n suflet mă înclin

lui Dimitrie Cuclin

un minut din câte-o zi

la o mamă ce-mi muri

*

se întâmplă oricui la tot pasul

cazul de cinste desăvârşită

volume cu multe hieroglife

viridia Aegyptus nigra fecundant harena

cercul salută-l în undele căderii

apa ni se refuzase în sufixare

pe diagonala neantului personal

zăpezi are-le

soarele cu mioarele

duceri aduceri

seri de traduceri

mângâi în cădere

floarea dulce mâine

pietrele din fiere

mestecate pâine

tacă-n cozi himere

mai bătrânul câine

uitături homere

*

matematicianul pradă limitelor

sinus plus cosinus la pătrat

eseistul părăsit în favoarea

inspectorului general fără normă

meditatorul se îndreaptă către

meditatoare mulţumesc atmosferă

titularul de tremur al mâinilor

o conversaţie-audienţă

poetul şi-o fi apărând versurile

întrucât i-au salvat viaţa

*

icoane lunecând din deal

a trece drumul lunca apa

oprite între rare lumânări

pas în afară capul satului

umbra păsărilor călătoare

se moare pe căile domnului

număr mormintele darul

strigoilor manuscrisele rupte

gustul ţărânii însângerate

*

vieţi la păianjen în jurul

primei şi ultimei vacanţe

demodernizarea scrisului

m-a făcut să râd în larg

nici gustul vorbei străine

a nu ne mai vorbi

unde dorm pescăruşii

pe terasa templului

rupeam frunze de pipal

*

nu ştiu de mi-aţi fost personaj în Parinior

sunt în pustnicie muntele şi iarba

creşterea durerii roua

păsări pe antene spaimă în spirală

bătrân din munte coborât marea s-o guste

octave de bine adaos timpului

mi-aş mai face un nechezol

poate curăţ şi cartofi

să poţi să nu poţi comunica

să opreşti insula vocabula skanty

*

spinări vâslite renunţare

nemanifeste probe contrare

de-ai trântit uşile

relativităţii păcatului

a bea claviruri de roci

ultimă comunicare

limbă de lepădare

ţine-te bine laudei

neantului înscăunat

*

voi flăcări în deşert

v-aţi şi supăra

pustiu-mi destăinuiţi-l

unde nimeni nu merge

nu te mai gândeşti la mine

nu mă mai gândesc la tine

prescrisă dogmă drumul

în lungul vieţii cuibul rupt

din împrejmuitorul zero

*

i se naşte şarpele

din pustiu cu oasele

pieile deandoasele

faţa mlădiindu-ţi-se

nisipul şarpe ţi-o scrise

cerul struţ luna cămilă

cămila crocodilă

nevederea mângâierea

country cântă învierea

*

mâine prins ceremoniei

trenul cu oglinzi de feţe

gâtul revărsat profetic

între maluri bătrâneţe

la mijloc împinşi genunchii

umbrei norului bujor

pasăre se-mbrăţişează

penele cu părul cor

întâlneşti tot om acolo

farul în risipă taci

pe asemănarea gării

mării mâine sub brotaci

*

imaginare falduri

îngenuncheate pe vatra albă

luna undă pe-o noapte

înţărmurită cărnii

scandalizatul port uitat

pe înecate sfârcuri

iertate clăi nepărăsirii

binecuvântate în credinţă

fie-ţi fericită depărtarea-mi

neîntâmplată

clătinându-ne vipralambha

nemişcaţi îmbătându-ne

*

iubindu-ne şi nisip în

în caravană părinţii

razele de lună marea

vă aibă nevăzute peisaje

în sufletul numai al vostru

stranii săptămâni transparente

de iad mecanic pe cord

vinovăţie-n transă

apropiată sufocare

*

ceai refuzat pe vremuri

ceainăria imnului ruine

eram pe tren de două

adevăruri depărtându-mă

cititul migrenos grosimea

de lentilă recăsătorire

rostogolim desfoliere

a lotusului preosiris

murmură marmora

înfierbântată umbra

*

viaţa curgând fără operă antumă

nu există afară nu există înăuntru

m-am plâns te-ai plâns de mine

numai rânduri fără rând

tras covorul  de sub suflet

aceeaşi moarte să o scriu

cu viaţa  metastaza

*

în strana amarului

nemuririi darului

dreptul îndreptarului

cu doctorii vorbeşti ca fraţii

femeilor le-arăţi Carpaţii

doctrinele le faci oraţii

lava Etnei şarpe-nfloară

sângele piatră izvoară

cine morţilor s’uitară

*

ideea de coincidenţă

minte şi se face că uită

ar trebui cel puţin spânzurat

cine-o să ne mai dea de pomană

Maica Domnului nu-l mai naşte

că Irod îl şi paşte

spre ziuă apare satana

sub chipul fiului

coborând din icoană

*

câtă neglijenţă în groapa

comună apoi în balamuc

să ne înălţăm flame

nazismul a adus comunismul

comunismul a adus nazismul

nu suntem iubitori de ruşi

v-am spus câte-o taină

precursori interzişi

nu mă place securitatea

uite-mă deznodământ

puja la prima ocazie

înapoi la indianistică

nici priponul ţinut

nici cazul făcut

d’a mai frumoasă zăpadă

*

nu mă dispreţuiţi

v-am zis gemenelor

în tăcere autodictă

să-mi tot pun nume

de epoci pe bani

caravanseraiului

iubindu-ne deşert

încheindu-ne chiotori

pinteni şi bizeţi

foamea îndumnezeieşte

imposibilitatea ascezei

tot până mâine

serata despot suflă loja

nu deprecia pantomima

laşi praştiei pietre cu boltă

*

domnul colonel rugat

în dodii să tragă

rolul bunicului

în viitorul război

trei păsări furate

vor apărea pe un front

poveste de dragoste

în plin fundamentalism

cărţi bombardate

sinucidere aparentă

crima de a rămâne în viaţă

discretă spiritualitate

a asasinatelor

a doua viaţă

trei trandafiri de

culoarea Jaipurului

păsări nesperiate

de greieri

*

toată viaţa am râs

cine nu mă auzea nu mai trăia

şi nici nu mă mai împuşca

să râd singura

bucurie a morţii

în vârful lăncii

tandreţe râs de lynx

ne prăpădim de inimă

pe o burtă de chirăieli

*

stare de linişte foşnetul plopilor umple-l agale

păsări înfoiate pe muchie tăişul zale

ce de sfârşire apele peritonitei prezise zică

haramul întors zadarnicei fugi fulgerând furnică

te-ai supărat pe crab mi s-a părut că luni

treisprezece iunie o mie nouă sute şaptezeci şi trei suni

o fi fost altă zi de aici a ieşit scandal copii

cum vă petreceţi clipele cu zodii prostind vecii

*

împuşca tot ce întâlnea pe câmp şi pisici că strică vânatul

nume de vânătoare străină analogându-se temperamental

douăzeci de nebotezaţi părăsiţi în maternitate şi tu naşul

eu tot ca profesorul anca şi nu-şi găsea  kaironomia

actorii fumau la semnalul meu şi pe ei căzuse mahalaua cortinei

cu maşinile până la Alutus crâng parâng şcoala din Stolniceni

birocraţia ospeţiei deritualizată mai pe dinăuntrul adâncurilor

ţi-aş citi din roman de nu l-aş fi lăsat în veranda de clor

din norul vestitor lunecase pe culoar un ţânţar din India de atunci

orizontala periculoasă vezi versuri pe steagul lui Tudor

mi-eşti la două-trei miopii te-aş citi aş mai scrie curaj

de a te dezintegra într-una cu actorii teatrului popular

repetiţiile voastre cu Brâncoveanu la Horezu-n pridvor

zece mii de oameni apoi serbare câmpenească trei sute

de ani dacă se face pe plan central ceva transferaţi

preşedintele academiei cu doamna îi vrei mai mult de o zi

pe la mănăstirile restaurate sala personalităţilor la Cozia

sunt subiecte voiai un telefon nu mai e nici soare

răbdarea inconştientă a berbecilor până la tăiere bătându-se

ăsta scrie bă auzii uşa voiai să mai vorbim cum zbârnâie şoseau

te uiţi la toată lumea asta ca să nu mori cu uitare

vânătorii de munte pe Grui erau polăţi cu schiurile peste una

în curtea speriaţilor s-ar fi închinat brazii fărâmarăţi

glezna mai apoi altuia îi vârâseră baioneta în coaste

muriseră soldaţi şi brazii să-i taie nimeni îi urăşti

numai lor nu le-ai spus numele altfel generalul colonei

mi-arăţi genunchiul pătat oricât te-ai spăla cât era ea

acolo spală pe cap p-alea din coafură o fi având şaizeci de bani

prea dintâi cu muze vite invocate potcovite te-am citit scrisoare azi

metri din Farasalia ne încânte falia gurdwara Wadalia

ţi-e credinţa întru Toma tatăl tău mai mult ca-n Roma povesti-ţi-aş puja homa

ciorba de burtă dans Mărie Dunăre jie aşteptăzie

te-ai dus să te speli pe picioare singură chirurgie-n judeţ

mâine la Târgu-Jiu hotărât după ale noastre  natalităţi

                                                                         

 http://georgeanca.blogspot.com.au/2017/01/se-intampla-oricui.html