sâmbătă, 3 iunie 2017

George Anca - PĂMÂNT ÎN PICIOARE






George  Anca

PĂMÂNT  ÎN  PICIOARE

sumar:
nescriere piatra - pars - despletire samurai - patimi ladiene - mai marii mării - abia vâslim aripa – advaita – ahimsa - medalie de la criminal - cap netăiat - migdal magdal - de bună voie sinucidere - câţi morţi fără noi - se bucură pământul - insecte mai de groază - femei la fereastră - Africa voiajorule - în Europa şi le luaţi - şi fac infarct - verişoară-sa mai mare - gravitaţia timpului - Mirceşti Maillane Shantiniketan - muţenia abstinenţei - dintr-o văduvă  într-alta - gol cu gol - Taos cum Lawrence - deschideam scrisorile - copilul picăturii - vertebra pe zebră - poală de codru negru - creste presto - naos neaoş - a month of Sundays - transferă sferă - lasă-ne prietenii - femeie bismut - cântăreşti amprenta - servicii lingvistice - alt aluat - te tot gândeşti la moarte - petrecut patriei - conversaţie Hutchinson - Ganesh tardiv – ucigaşule - părinţi certaţi - agendă postumă - iluzie în râs - ghilotine marţiene - perfectă inferioritate - toată lumea căsca - ne-o podidi condeiul - creştetul cireşului - pe post de pantof - albia Africa - hai seminţe - cruciuliţă pe uliţă - pământul în picioare




nescriere piatra



nescriere piatra crăparea secetei plâns prânz
liturghie căzută sub catapeteasmă stea spre patimi

agon în goană grâu faxat fâşiei cârduri de târguri
razele întunericului drag bolovanilor norilor puşcaşi

vela palavrei vâjâie bisectuarea bisectului secătuirea
ard bard sardă ardă copil pe fulg orbirea pe cal peor

viori pierdute de greieri peşte în ochiul soarelui
de pe alt soclu vis lucrul a fi statuie n-am mai fost

prin rana unui nor se scurge sângele zilei pe ducă
se stinge o lumină din noi lacrimă de var plop în val

ilfovenire cainică în grădina lui Ştirbei vamos Samos
răsura Ronsard libelula avatar vultur lup renard repar

nici nu păşise fibra felibra încă regină mas culă
pelasgi valahi geto-daci de zăpadă zări-vom zavera




pars


ars pars yang şapte jocuri flori felibri trubaduri
capete netăiate stricându-vă ochiul pe tonner

fiind chit cu daci sanscriţi zi îţi cheltuie banii
la grămadă acolo ea la mă-sa tu la mama
dacă o ia de nevastă şi face şi rachiul cu ea mă
întâlnesc în fiecare dimineaţă dacă n-a băut ea
la ouă două şi cântă patru ore un ou 200 g carne
opreşte ciuciu e de mers ca lumea verde dacă
încetineşte doi ani dacă din Brâncoveanu ori
până la sud midi meridionalitate carpatică

un felibru un Eminescu mistralul poet la 12
mai şi vorbisem nu ne-am înţeles din bani
speră tot luminozitate satinează pietre Petre
plec şi vă las cheile bine de uşa închisă




despletire samurai

  
chiar toate la vremea lor
la locul lor cocorilor
magister noster sopra
templul are nevoie de
nebun înţelept la timp
în pădurea de smochini
nebunia lui dumnezeu
mai ca nebunia oamenilor

cuc pe slon mama-n tron
druizii gali în utopia
via de bello gallico
să vă spun ceva frumos
doi copii neprimiţi
părinţii în mare s-au aruncat




patimi ladiene
  

copil cu mă-sa în groapă
la trecerea mea neant
nici moartea petrecându-se
de spatele meu nu mai poate
în cârcă soro ceţoasă
vorbindu-ne cu Ladea pe
dedesubt Johannes Passion
cu soarele lunii mormânt
din personajele vastei
omisiuni te adunaşi
pe înalt cu o carabină
ce-om mai experimenta
plecare rămânere Noica
avea anii mei tu peste noi




mai marii mării


Mării jucate etnic din
conte crucificat cum
puseşi durerea asupra morţii
converteşti la tradiţie nebuni
recunoştinţă călcătorului de apă
spălare de noi înşine cu noi
vă mulţumesc pentru spaţiu
un cuvânt pe toată tăcerea

luaţi un loc nu mai staţi
în picioare conversaţia

precipitare la precipitaţie
visasem pod în sus
vâslită aripă arlechin
în goana calului




abia vâslim aripa


nu mă mai paraşutaţi
ah recitând prima oară
polis propolis lăsământ
lasă politeţea mormântului

câtă frunză câtă iarnă
Allah în Valahia
lumea venise dulci sinucişi
ne completăm dulama iţa

cenuşa mai călătoare
din raza cântăreaţă
cine şi născându-se

mormântul lui mă trage
din iarnă-n primăvară
până a prinde roata




advaita


mi-am împărţit sandvişul
cu nepuşcăriatul câine
venind în urma mea
the way things are

trecu timpul stâlpului
cornului tricornului
diavolul călugăre
ciocnind închinarea

cât mai am câţi dumnezei
de m-ai înjurat în locuri
publice frate de morse

plouaşi la vedere verde
din cerul gurii cerului
semănătura rară printre brazde




ahimsa


mai şi la Chitila cu Poe
voi face ziare şi mi-oi
îndulci entropia trop

la crucea neagră închinat
pisicilor din părţi a zid
mă latri şi mă calcă

înverzeşte întâi rădăcina
până la vârf mai aşteaptă
măcar tu paralizasei pe filosofi
ne recunoaştem între noi

renunţarea grăunţelor tulpină
vouă sămânţa nouă răsadul
dai în yoga dai în Eliade
dai în ahimsa dai în Gandhi




medalie de la criminal


mai şi scapi cu viaţă
că pe nimic se duse ah veveriţa
îmi taie drumul ce-mi
opreşti iar ploaia colac

ce-aş mai traversa
gâzelor gazelelor
mai şi stând cu soarele
pe roua cireşilor

minciunile la vedere
vaporoasă şi peruzeaua
mămăliga decapitată

emathice câmpuri văzuse
doar ţie n-a îndrăznit
să-ţi refuze bocetul




cap netăiat


ploua săptămâna trecută
de noapte cu Faust

nu mai vine nimeni pe la noi
nici Antoaneta nu mai vine
ai pune inelul în deget de get
şi seara pe Vasilică

Nicule zice eşti tata
nici n-am terminat vorba
cu Florica la ce să vie acasă
să se apuce iar de băutură

a cui ziceai că mai e România
mai tânăr mai pe verde
gunoi uscat condu-ne pe dune
ochi în cruce cruce în cerc




migdal magdal


spre Marcea post-spovedanie
post negru de grijanie
unul Hristos noi păcat
al tâlharului har

i-am dat tămâie târnoseală
le-a atârnat în tir
când îţi intră una în cap
o faci de se întâmplă

n-am reverenda zice popa
nici trapeze nici Golgota
mineiul doar la vedere

Ioane Sioane ridică ochii
în sfântă zi a sâmbetelor
de bună voie înviere




de bună voie sinucidere


mire mirului în timpane
sătul de înviere drag duşman

sub ascultare strigăm sărută
întâi bărbaţii subliminal

niciun mort în groapă
părinte Ioane Gură de Aur

pentru cei ce cântă
primitivitatea mântuirii

rug rugându-se nevăzut
domnul din izvoarele lui

zar de tigve ce ţi-am
greşit pe toate numele

nu ne scapă nimeni nouă
mormânt înviaţilor fiind




câţi morţi fără noi


în vecii vecilor cu noi
heruvimilor cu taină

ne rugăm şi pentru Enkidu
cu partidul episcopapal

astă-vară aţi venit cu un negru
nea Petrică una mică şi plecăm

dă bună ziua la gâşte
eşti sănătos le faci pe toate

omul fără duşmani
ca prundul fără bolovani

mi-e frică de dumnezeu
dunga de perină pe obraz

mă mângâie şi perna
omul are hormonii lui în el




se bucură pământul


studentule la profesorul vostru
to die for Sanskrit pe româneşte
nu te iau în Maroc pierd umbra
înrourată dinspre Provence

ţi-am ţinut nevasta caldă
iarbă de libertate fânul transpiră
liniile vieţii pe sărite în Arles
întinsă mâna cere mâna dă

din grâu în grâu din zi în noapte
pe verde cale m-oi întoarce
moira morâncită antracit

Târgoviştea nu e departe
tocma tocmeala Toma
tot pământul cât mormântul




insecte mai de groază


Ţuţea băiat de popă Cioran de
protopop harul supărat cu
tâlharul sine qua non amvon
din doi neînchinându-se unul

mi-a spus un prieten să nu beau
cenuşa marinarilor aură cal pascal
stejarul lui Rabindranath
în faţa bustului lui Ady

criminalii şi englezii ne
spovedim asupra vărsării de
sânge câtă mai e Valahia

foaia de stejar pe dune
zilele ce vin deşert
nord încins cămilele




femei la fereastră


vedem cine se mai ceartă
cum şi vederea lacului
pajiştea sahara oamenii

cum ne-om fi pierzând
cu firea între neamuri
a nu ne mai certa

arhitectură cioplită în piatră
tigru final în zările raftului
visasem că fusesem arestat
pe un text în terţine afişate

destul ne lustruisem păpuşile
e greu gol darmite plin subiect
neprovensal nemarocan
femeia mişcă Bosnia




Africa voiajorule


jungian Petrarca nici tu nici
târzia de după ploi convalescenţă

ne depărtasem croaziera
pilotul băuturii bizantine

numindu-ne socule
floarea ta până la troiţă

mi-e salcâmul Casablanca
vădind instinctului barza

se scutură amintirea caisului
în florile de castan pe Fuji

din stropi auzi ducă-se
nucul umbră chemându-te

salut dom’ doctor vine trenul
de n-oi fi şi întârziat




în Europa şi le luaţi


pe poze că de citit ba da
arată-mi şi mie tricourile
mai simplu mai de firmă
şi fata aia cine era
ce zodie eşti balanţă
vă duceţi şi le luaţi
iau o îngheţată agenda
asta ace lu’ mama
şi mie portofelul ăla
hai mă că e puţin dumnezeu
pentru mine este chin
ia să ai de discotecă
trezeşte-te ai sărăcit unchiul
bolnav mama paralizată




şi fac infarct


mai am puţin nu m-a bătut
m-a tras de păr i-a vândut cartofii
dacă avea o soră mai mare
ce bine era vreo nouăzeci
dacă eram fată eram
măritată cu cel mai bogat
îmi mai povesteşte
da’ eu nu prea sunt atent
se mărită de unde ştii mă
eşti tu dumnezeu da
la 19 ani ai primul copil
bă ce-am uitat să cumpăr ceas
e verişoara mea şi e
ca sora mea nu pot s-o refuz




verişoară-sa mai mare


mă cine e numărul ăsta tu
eşti să vadă lumea că nu
mai are nimeni lănţişoare
la 18 ani cu doi copii
aşa-mi place mie faci pariu
dacă ia un italian da’ ce
i se vede oasele ăleia
pielea şi osul şi dă-i dă-i puf
să-i dai mamei două flori
nu e bine scap de tine
eram pe casă i-am dat în cap buf
i-am luat calul i-am luat fierul
nu mai puteam de râs
ai văzut dacă s-a dus la târg




gravitaţia timpului


nu mi-a spus ce să spun
o fi vrut să mă asculte
de mi-a mulţumit la urmă
naşule marţea trei ceasuri
aţi fost un domn şi sunteţi
două secunde să râd şi eu
oameni serioşi lucruri urâte
marea-mi dictează refluxul

sufletul eredităţii vegetale
prin iarba mormintelor apa
zvântată roua însorită

fetele trecere să secere
prin târziul zarurilor la
crucea neagră mă închin




Mirceşti Maillane Shantiniketan


pălire de roză fiecărui supravieţuitor
aşa şi punctualitatea groparilor
am jucat la şah splendoarea întârzierii
zbătându-vă între înjurătură şi înjuraţi

ne părem uşor de reprodus în ştreang
tatăl tău te caută prin tot oceanul
felibru patima sinelui nepăcătos
doc d’oc dodii occitane mamei maure

culcuşul pumnilor fresca pe sfârşite
capetele şterse de renunţare
imperiu inghinal pe kalaşnikov

părelnicului orient convivii dodo
darul amurgului zadarnic textul
văduvele prietenilor duşmanilor




muţenia abstinenţei


joacă Ioane pe cadavre protopărinteşti
mama Kali juveţi advaitini Pepeleo
americanii au dreptul să dispară
cum te mai ascunde clisa obsession

anima zilele se ţin de alt suflet
sub cuci în diagonală salve salvia
chepeng lasoul paginaţiei electro
corectează-mă digital pe fotografie

indus putrezirii fluorescente
copil asasinat matein înfiam
amalgam de noiane mariane

nu tai nici thai nici netainici
nenorocirea fetelor noastre
odihnă trubadurească




dintr-o văduvă  într-alta


îmblânzitorii altor perversiuni
nicio închipuire iertată de
dragul văduvei vezuviene
corala oceanului cu miraje

mai caldă maica ailaltă
te miri de viu neam neamţ
n-am mai scris la ce scriu
du-ne dune ciripindu-ne

ardere derâderea pampă
mă uitam la Montale
haremuri în flăcări naşule

nimica toată lunga seducţie
în după-amiază de ochi
văduva prietenului morsa




gol cu gol


spaimă îndrăgostită de spaimă
numai văduve înconjur fluturi
harem de capete de mort pe
putregaiul fiinţei mele înflorit

amfitrion ambiguu bâldâbâc
lacrimii acrimii aviditate naţie
văduve mor văduvei mele
aflaţi-i afluent în dambla bla

cine pe cine împerechere
moarte iubirea de văduve
mânându-ne comândându-ne

văduva sosind peste nevastă-mea
parcă muream colb o tolbă văduv
mai ieri o brinda mai an trubadur




Taos cum Lawrence
\

suflet fratelui din codru
toporul căutase şi el copacul
matca îmbrăţişase topirea
locuindu-ne piatra cu oile

câinii rar calul iapă lunca
pod nu piramidă spre Roma
ploaie pe scurtătură primaură
fecioara medita alb astru

pâcla declădită albeţii clopotniţă
fereastra deschisă la Trianon
prin el însuşi pe cadavrul iubirii

în acel secol al lui Augustus
ba al lui Louis 14 mai eşti
venerabil în moara de vânt




deschideam scrisorile


ţinea pălăria în aer la ureche
vânatul trebuie să-l alimentezi
repetă repede peretele cu
broaşte sărate sărite măluri

când a luat foc memoria
ne cuminţisem dinainte şi
lucrurile mă petrecură
a pasăre pe împuşcare

pe amfiteatru devale
scârţâindu-i oceanul se trase
în roată drojdiei corăbier

de o scrisă pace pânza
stăm pe porc cu măru-n gură
o rană carnea a înota




copilul picăturii


se memorează fraţilor cataligele
ţin minte păsările asurzesc
piatra de gât la joacă pe luncă
dializa crucilor vâscului

îmi ţin pumnii pe litere
pe nume cozii n-om mai ninge
a doua zi invidia pe doctori
n-aş avea încotro paliditatea

din tauri alergarea spre cocardă
să nu omori să mori scăpând
pe mal dublu statuii dublon

în curgerea de faţă se
împrimăvărează catastrofa
otravă încoronându-ne




vertebra pe zebră


pînă la Styx şi mai încolo
încoace nu-mi arătam nici
la centauri centrul acum
nici măcar ceafa jayadeviană

nu imita pierzania n-am nevoie
o păcură şi pe soarele ăsta
covor de bombe tot pe tata
viezure la soare de lună izbindu-mă

ce frumuseţe de prozodie pelinul
în muguri groapa de la groapă
hai la moarte neamule

amfetaminele cară cămilele
ce linişte pe adormire
merelor sferelor




poală de codru negru


cum să mai ajungi abia urnirea
strunei n-or fi murit nici părinţii
n-om fi răsărit pe partea vizibilă
ia-o la valea ghiocului

lasă-te carabină cărăbănire
ia-mi pulsul amprentelor
nu existaşi extazului geambaş
din gnoza altei descinderi

la lăsarea serilor pe rotundul
bobilor globilor ochilor
algă pelasgă malafortuna

pe valea rea m-am adunat
duna tanin edutainment
clerici iberici mă leagănă




creste presto


o muzică de nu şi dinspre Bach
caleaşca la cheremul cailor
biserica în grevă draci în cruce
pe pieptul tumul tumult

nu se mai poartă în Catania trupul
decât fără Etna din ficaţii aceşti
egrete ne regretă creta careta
cum ne înşelam şalele inshallah

o cunoştinţă pe drumul spre concert
sub talpa arhanghelului la liturghie
ziduri cimiliturilor în armuri ruginite

explodată ex plodirea dodiilor
Poldi siestă fiesta în visul cârpei
pe urmele lui Leon Panteleev




naos neaoş


ţine-mă de aripă de vorbă împăiat
în albul caravelei de pe coastă
aş fi vrut eu să cad de pe catarg în bal
nimic mai bun decât satârul pe gâtul nou

formatul îl dictează încă hârtia
meninge când zburară broaştele
omenească filmare de asasinat
nimeni peste porumbelul oprit

mai nicio humă sub inundaţie
cu visul secetei perenă pernă
pe sălcii metrica dragostei de copil

paloma de cu zorii geam închis
i se năzărise mumei ploaia trezeşte-te
mi-era frică de tata şi paralizat




a month of Sundays


mie şi paralizată mi-e frică de fie-mea
rod maică om de stele căzătoare
un aer fricos prin pipote potopite
ca Nero împărat ce Romei foc a dat

borangic pupa fluturelui din vioară
shadow lacrimă de armă front neplâns
făina râde din partea cealaltă orz
asta om fi tot ce ne aeriseşte priveliştea

cerc azvârlit lulea neaprinsă ins
prins nins din şase pe împinse
calamităţile şi nu mai sunt de noi

peştele floarea paştelui pasca sărată
un scris pe meteoritul luat la ochi
nici un român în propriul sânge




transferă sferă


hai la piersic hai la măr bou nebun
o revelaţie o dedicaţie pe viaţă
cum nu ne risipisem peste păpădii
vraişte o paişte naişte raişte

cu trenul ajungând în acel oraş frumos
vecina ce zici între Bucureşti şi Piteşti
noi suntem din Găeşti şi bârfim
în dialect să fi fost tot în tren în transă

aş fi citit ziare aş fi mâncat mere dar tu
cu dulapul ţi-ai adus încă un tânăr pe înalt
ce-o fi-n giranţi digitalizare coronariană

examen urmat de bătaie în suflul
ciocârliei am crezut că bat numai
băieţii dar am bătut şi fetele




lasă-ne prietenii


de război numai jugul e de voi
nu-ţi mai strig umbra pripon
alte mere în alt iad pielea pe daltă
seduşi peruşi din cărţi virtuale

la verde la roşu habar n-aveţi
popa pe pământ şi dumnezeu în rai
ne mai chinuiam chiuiam şi aici scriam
ce neînflorind stă să înmugurească

vedere văruită peruca alunecă
pe floare la trei zile un subiect
toţi cei jertfiţi sub tirul tău

gata ceremonia nu mă bucur deloc
nu sunt decât tristeţe datorită
alor noştri floarea adică muşiţa




femeie bismut


prima duşmancă sub mărul frunzei
cumpără câine noi nimic
schimbarea puştii pe glonţ
ban găurit fardeau de bonheur

cât pe creştet jos pălăria ploşniţă
de jos mai înjosit repetitiv
nu vă mai satură satura
armate de mercenari sumeri

ca la Timişoara soldatule
mai spune o dată ce-om face
din cartea feţei spre neam

omoară-ne să ne destindem
dacă nici noi nu avem griji
expansion eastward cum plânse




cântăreşti amprenta


ce nu-l pomeniră cine nu e voie
ce e propriu posta-vom poştă
spre vieţi demult sfărâmate
cochilie aerul inspirat

o moară moarte pe mălai aici
făina râde din partea cealaltă
orz am fi băut de-o tinereţe filmată
pe arătura înconjurătoare

însetaţi etrusci la zaruri
neam alambicului bemol
salt în Caltanissetta casta

se poate imprima pe o parte
nu mai virtualiza bestialitate
ce vă ţineţi sub cruci în limbă




servicii lingvistice


omul maimuţei pe o migrenă
ori ea ori el pe coardă
pe gelozie de struţi bătuţi
o am văzut pe cântăreaţă

vedeam sticla apusă taina
timidităţii cu a tinereţii
crimă carmin ziarul cu Parisul
în pajişte cu paji de jarişti

toată viaţa am lăsat de la mine
minotaurul se tot făcu seară
ne-o fi ajuns bumbacul din ţevi

ţâţână înnegrită pe cnut ud
neînţeleasă recunoştinţă călăului
până scăpasem obrazul



  
alt aluat


poate nici încă atât de creştin
pornografia salvează România
şi ce s-o mai alege pe piatră nisip
nici rugăciune nici dumnezeu păcat

de noi de voi voci pieirea în joacă
spânzurătoarea morţilor uitaţi
să-i sângerăm cu taurii aură coarne
se duce patria pe copcă

onoare canibalului de la domnul
pe alese pe culese şase ponoase
iar patruşase iar nouăşase la oase

dacă entităţile au chef să reziste
le aranjează cine trebuie
nici un eroism nici o răguşeală




te tot gândeşti la moarte


slăviţi cu vers surparea supărării
molii fiindu-ne singurul zbor
prin minţile de pe urmă
apărându-ne de bolile străine

comoditatea morţii martirajul
de morţi şi vii huria huruiala
eu cu dodii Ionescu cu Daudet
tot ce e românesc pe hududoi

de unde aş avea alt subiect
decât poate predistrugerea lui
drept apărare de mardeiaşi

în cascadă abisală de ispăşit
ce n-ai făcut combustiunea
represiunii începând cu dumneata




petrecut patriei


în rânduri câte 14 spre ultim salut
mai nou nici o crimă numai crime
în pielea ta şi nu eşti al tău tată
neprinşi prinsorii ne apucă papucul

taică-meu nu m-ar fi trimis în Provence
chei muzicale descuindu-ne prin piatră
la paura della morte stai de vorbă
am şi iubit popoare aplaudam tăcerea

literă pleoştită prin poezia lui Anca
de-am avut noroc unul de altul
că pentru ea da’ şi pentru mine

ce viaţă ce pică să-i porţi
de nimeni n-a avut parte nici de sine
să zicem că i s-or fi măritat fetele




conversaţie Hutchinson


palmier cu salcie băiat cu fată
cheese păsărici dând de gândit orez
din ţărână sufletul uşor ne-am mai iubi
părinţii ne-ar mai iubi copiii

spirit vizibil respecte cu pietre
a Romei tremurare sclavi neterminaţi
mâine ai clovnului în amintire
sculptează-te congratulare distrugerii

turma înverzirilor spre Râmnic
mir cărţi mai ales nu ale mele
scrie-mă a doua oară pomenitule

lună lină înconjurându-ne rod
sabia dreapta ochii scoşi în oglindă
rezistenţa amintirii în neiertare




Ganesh tardiv


şaizeci dominguezi a nu judeca viaţa
singur computerul îşi aduse aminte
opponent will soon mate India gate
aşterne-mi pat de cianură oceanică

unde pleci te amesteci în muzică
nu numai în discuţie dar şi în plecăciune
la urmă mi-a spus că nu sunt muzician
avea caiete de însemnări de la Leipzig

am retarda petarda cu ochii în bagda
a dans mâini de-om înverzi pe cruce
nu s-ar mai termina săptămâna

hain oricum n-am veste ce ţi-oi citi
s-a trăit bine până la sinucidere
puţin a rămas din graţia dorului




ucigaşule


eram fragment netradus mă chema
Pinocchio din nas îmi tot tăia mai
mincinosul să-şi facă de lucru ce şi
cum să te bage la idei la zdup

la alegere după traducători uniune
te amesteci ţâţână ai dezgoli mahmureala
nici cu strigoii nu ajungem la pace
picteze Goya inchiziţia arsa africare

ce m-aş face fără frică mă sperie
curajul am fericirea la masa de paşte
ţin o frază scutur zarzărul pe stupărei

Oltul blocat mă depresează cu înecaţii
invidiaţi de a li se fi putut întâmpla ceva
o viaţă de nerecunoscut abia ne salutăm




părinţi certaţi


vânasem crengilor închipuirea
înverzirii noi de noi voi de roi
lipseşte duşmanul duşmanului
te copleşeşte indiferenţa glossa

invazie pe gol biserici pe bandă
sonorizându-şi catedralitatea în
oglindă în vis în vizită de film dom’
profesor cum aş veni din viaţa dublă

pe laude mă pusesem de-mi credeam
nu se făcea pasul nici rămasul
o nedreptate pentru fiecare o mie ţie

pe nemurire instantaneu certăreaţă
orhideea că de unde parazitare
pe dăruitoarea ură de film postum




agendă postumă


păstrând bubuiala respectului de formă
printre sodomiile generalizate an
plumbuitelor corsete pe dezăpezire
înfrunzirea după înflorirea învierii

ne-am comanda parafa praf şi pulbere
respiraţie neînvăţată liliacului alicului
ţară neţară nici guvern nici americani
înapoi în sat sabie în teacă mormânt

abia am zbura din pământ în cer
păsările la ce mai cântaseră
cârciumi sporovăindu-ne deruta

ne formatăm împăierea ninge
când te gândeşti la ce nu mai este
nu va mai fi ţinerea vinerea post




iluzie în râs


înstrăinare din vatră pâinea
cine să te împăieze pe-o zi
măr înflorit amorului prea lung
oaia peste foaia de cort mort

renunţăm la identitate de nevoie
la ce viteză de vitejie tija ni se
răciră pomenile strămoşilor chip
nici respiraţiile verosimile mile

vom denunţa mai des fiinţa
sângeroşilor vopsitori de cenuşă
singură admiraţie la ordin

minţire mistică moara omorului
năruit domino în fantezia câlţilor
iluzorii mesaje de identificare




ghilotine marţiene


dispariţia sinelui românesc
cât să înflorească iadul când colo
moartea din persoana proprie
cât nu ne mai punem tinereţea

nici un cuvânt din existenţă
parolă spunându-i-se dumnezeu
până în zilele din urmă nu te ştiu
dându-mi în cap iubindu-te mort

zero concentraţionar înnăscut
cunoscându-te bun perdant creştin
credincioşenie cu preţul fiinţării

mai o ştiinţă mai o duminică
pe ce canale trai netrebnic sub
influenţă regeneratoare foc




perfectă inferioritate


cântec bantu pleampăt şahul tunzi îţi
cântăreşte ficţiunea Mucius în labirint
florilor luminatelor munţilor răcorilor
de-am fi înflorit în lume ca dumneata

ţi-e frig mi-e drag soarele ne albi bal
prietenia noastră tacită altfel penală
a adormit toată lumea la impostori
aia a stat numai cu spatele la mine

mi-arsesem dreapta n-aveam stângă
pe când eram o ţară şi Eminescu ne era
bătrâneţe de apocalipsă din moşi strămoşi

despre ea toţi oamenii despre toţi câinii
nimic nu mă mai interesează pe stigmă
în cămări cu şobolanii crivăţului




toată lumea căsca


am domni în Manuc sfinte Antoane
nici urmă din noi ca din Mavrogheni
sub cine vei mai fi oraş de vei mai fi
pe ce morminte ori noi fără mormânt

curgeau munţii personal mărilor sale
pomana cerşetoarei neviolând-o
cine se mai sinucide neamule de plâns
în ce japoneză ochii desenându-ne

ţi se pare sânge o strangulată masă
pe sub flori sărută negrul cruciform
dimia udată de un vin călătorit

rangul secund mă păscu tot învăţător
de-am ţinut şase ca umbrei de sine
tu vreai două ore Gyr eu că mi-e frică




ne-o podidi condeiul


frustrarea clopote împăiate melancolii
dezmăţul ucigaşului sărutându-te argint
brânci mai des crimă pe-ales orice cuvânt
mare lucru cât trăirăm în nesiguranţă

puşcăriaşii ne lăcrimară petale de măr
ninge rana albina galbenului pe ţară
câte biserici pe o corabie rabie
nisipul din ochii bufniţei stăpâne

nu te poţi înţelege cu nimeni nu te omori
aştepţi să moară că te omoară
mai toată vorba o pierdere de sânge

auzi logosul şi nu mai exişti
te ia dumnezeu la întrebări
răbdarea din urmă pustieşte nouri




creştetul cireşului


pe funii amintirea batjocurii
pridvorul cu scara prăvălită
ne povestim porumbeilor înfloriţi
puţină modestie până am damblagit

ne aflăm pe înfrunzirea plutei
exterminarea ne-om fi dorit-o empatic
lăcuste înrădăcinate ne cădeam
pe tine te interesează nenorocirea mea

adio patrie părinţii nimicului pe furişul
urdinişului puşcărie de miere
încremenită pajişte sub ninse petale

merci de paralizie creierii
ochilor scoşi du-mi-i duminicile
ca pe Dragoş Pâslaru în Frăsinei




pe post de pantof


popular cu plopul dintr-o cenuşă
cum se respectă viaţa pe lângă
fără să ne fi dat seama ne iubeam
linişte de veci concert culbeci

alegere de crimă Ugolino creier buf
mai o baie mai o inspecţie cobai
spre zonă mai târzie mamă omorâtă
ce vedem noi aici şi-ai nemţilor ahei

jai Hind  budhişti pe linia de tramvai
rai beduin saharieni apusuri de soare
dacă ai duşmani te iubeşte lumea

suprafeţele se scufundau cu vieţile
ne-om exprima controlat mai încolo
în râs pe memoria oceanului negru




albia Africa


mai numără Ionele sinergiile
voi înota ce vers prin amurg
polul înstelat şi nu murim
cum de-l uitasem pe Budai

de-ai fost asasinat Shivaramaya
numărătoare o frunză de tei
Ionică pe moarte în Darwin
cadaver idem est sepulchrum sibi

Sena cecena Mecena Avicena
noua născută fericirea-şi respiră
călătorim în inerţie alchimică

moartea tatei a mamei lumânare
ce-ai fi aprins ce fum turla
de-or fi fost zăpezile de-om fi




hai seminţe


toată viaţa uitându-mă la arătură
hai băieţii mari şi bune albe negre
pe creieri a vă retroceda Basarabia
pe cine din baston o dirijare darule

dacă salvare nu mi-a dat ce era să fac
născui printre semănături bălţate
bulgăr arat sub cioară ulicioară
ce cuvânt la ce pământ sub semănat

jain jansenist bălăngănindu-ne pre
destinarea ce-mi faurilor freamăt gemi
dă mă şi mie o ţigară am apelat la mata

trăzneşte-ne pe tine te iubeam
cum şi bărbatul ţi s-a sinucis
în curtea ruinelor de biserică




cruciuliţă pe uliţă


poate am suferit în faţa cunoaşterii
voastre de mine pe ziua de azi
cât să vă aduceţi aminte piaza
brusc ne-om pomeni normali

crucea egală morţii şi noi cruci
tren de scris din morţi în vis
nu aş fi sângele văduvei mă bea
iarba măcelărită vârfului nins

alb măr până-n seară Eva nenăscută
visaţi-mă Adam concentric negrului
uite-ne amurg ochiului la noapte

macii macho în contumacie vena
cum de se duse primăvara la târg
abia de se mai descifra scrisul pietrei




pământul în picioare


aştept minut să te-nsoţesc toacă joacă
faust starost mir altar de fire iertare
păcate lovite de păcătoşi ritoşi bozi
ascunsă frica pământului leule luno

apuse mâinile stranietate strana ison Olt
lasă râsul pe sub ploaie de lacrimi
soră-mea în picioare fotbalist în genunchi
numai credinţa slabă caută lucruri mari

sabie-nsetată doreşte cap de fată
strănile să le tăiaţi foc mare să-mi aţâţaţi
qui dacos et tartaros disterminat

nu leg gura ciubotei ci a lupului
şi mă fă pe mine ca pe tine
ascultând ordinul de sinucidere



http://georgeanca.blogspot.com.au/2017/06/pamantul-in-picioare.html









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu