duminică, 6 august 2017

CARAGIOIU - G L I A DE A U R







MELANIA  RUSU  CARAGIOIU

G L I A    DE   A U R
Poezii și poeme de suflet

Dedicatie:
Memoriei Neuitatului Creator
al Revirimentului din Carpați,   CORNELIU  LEU

                                            
.I.

D  O  R  U  R  I    CE    F  R  À  N  G


                                
  DOR  DE  ŢARĂ

Dor de ţară, cin’  te ştie ?
Cine plânge cătinel
Asfinţitul din câmpie ?

Domolit, vorbeşti cu fală,
Graiul tău, să nu îl pierzi;
Când pronunţi, te înfioară,
Vise stinse,  pajişti verzi.

Peste lume, azi,  plecat-ai;
Uneori o vezi de sus,
Ca o pasăre măiastră;
Tu, destin, unde m-ai dus ?

Răsfoiesc slovele  clare
Căutând să văd, anume,
Ce se-ntâmplă-n depărtare,
Locului meu sfânt, pe lume.

Dor de ţară, cin’  te ştie
Simte căpătâiul greu,
Şi duios strecoară-n suflet,
Gând sfios : ,,Tu, plai, al meu ’’…
                          Montréal, 2007
                                                  

PLAI  ȘI  GRAI  CÂNTAT  DIN  LEAGĂN

Când doineşti tu, mamă, puiul
Scrii pe văile albastre,
Peste creste-nzăpezite
Gândul tău de înălţare,
Către culmi ce n-au mai fost...

Mamă harnică şi bună
Ţi-ai brodat pe ie-altiță
Şi luceferi porţi în păr;
În cununa de cozi grele
Strângi a spicelor şoptire.
Iar pe umeri porţi copiii;
Glie, scumpă moştenire.

Te cinstesc cu preţul vieţii

Leagăn al fiinţei noastre
Până-n vremuri legendare.

Scris-ai pe azur imagini
De titani duraţi din stânci,
Şi-ai turnat din caldu-ţi sânge
Rădăcini în glii adânci.

Peste secole te-n –nalţă
Vechi milenii ce-au trecut
Românie, plai de glorii
Calm din vifor renăscut !


POEM   LIMBII   ROMÂNE
Aș scrie un poem limbii române
În care dragostea nu e o farsă
Și sentimentul nu-I o pâlpâire,
Nici frunza cea- ieșit din vară, arsă…

Aș scrie un poem limbii române,
Mistuitor, pătruns de nostalgie
Și printr-o diafană melodie
De sentimentul meu aș da de știre…

Aș scrie un poem limbii române,
Să plâsmuiesc în el doar flori și fluturi,
Dansând sub soare-n raze de săruturi.

Aș scrie un poem limbii române
Cum n-a mai scris decât un Eminescu.
O limbă care vine dinspre doine
Și-n infinit va înflori și …mâine !
Laval, Canada, 2012



DOR  DE  PLAI  ȘI  DOR  DE  GRAI
Dor de plai și dor de grai
Ademenești ca un rai
Necuprins, în depărtare…
Ziua mea când mai răsare ?

Dor de țară, cin’te știe,
Cântă-n  graiu – i, molcomit
Doina ta, de-o veșnicie …

Dor de țară, grai iubit…
Laval, Canada, 2010

LIMBA  ROMÂNĂ,  O  FLOARE

Pe- acest pământ trăiește o floare:
O limbă rostită prin văi și ponoare,
Prin munte, castel și …răzoare.

Cuvintele ei – stele rupte din soare,
Pregătite- s’ peste lume să zboare,
Spre albastrul ușor, de cicoare.

Frumusețea ei nu se stinge, nu moare
Ea vine de foarte departe:
Din văi scăldate în latinitate, și
Din balade cu mioare vorbitoare…


Î N F I O R Ă R I

Din oseminte plânse sub țărână
Și lui Zamolxis, ca ofrandă, arse,
Se întrupează doina cea bătrână
Din inimi mari și mari istorii toarse...
Grai dulce alcătuit din roua dimineții,
De latinească gintă, cum ți-au cântat poeții...

În vorba străbună a neamului dac
Romani din columnă-au rămas,
Când daci și romani, dârz, popor nou prefac
Și limbii române dau glas...

Limbajul cărunt, îndrăgit, din bătrâni
Născut –a-n  durere valențe sublime:
Ideal târziu, foc lăuntric mocnit
Și slove spre timpul ce vine...
Laval, Canada, 2013


--------------------------


A D D E N D A
IMNUL  LIMBII ROMÂNE de Corneliu Leu
Ansamblul folcloric de la Intorsura Buzaului a intonat „Imnul limbii romane”, pe versuri de Corneliu Leu:
„Ne cheama Sfinxul din Carpati
Sa fim alaturi frati cu frati
In miezul tarii noastre sfant
La ceas de mare legamant.

Ne cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol de voievozi si regi
Ce-aici romanii i-au avut
Din cel mai departat trecut!

Pe muntii romanesti urcati
Sub semnul magic din Carpati,
Pecete-adanca din batrani
Peste suflarea de romani.

Pecetea limbii romanesti
Rostind maiestrele povesti
Cu Sanziene, Feti-Frumosi...
Sau cantece cu viers duios.

Tesut la poale de Carpati
Si-oriunde tara are frati
In lumea larga raspanditi
Care prin verb, ca legamant
Rostit in cantec si-n cuvant,
Raman uniti
De nimeni despartiti!

Ne cheama Sfinxul din Carpati
Sa fim alaturi frati cu frati
In miezul tarii noastre sfant
La ceas de mare legamant.

Ne cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol de voievozi si regi
Ce-aici romanii i-au avut
Din cel mai departat trecut!

Cu sufletele-alaturati
De-aici spre patru zari zburati
Spre fratii ce-n strain pamant
Tin radacina prin cuvant.

Si-ntinse aripi ce vaslesc
Spre tot ce-i graiul romanesc.
Spre tot ce-avem mai bun, mai sfant,
Cladit si-n piatra si-n cuvant.

Cuvantul romanesc rostit
In slujbe de altar sfintit
Prin nobili ctitori, mari barbati,
Eroii nostri legendari,
Semeti, viteji, cu brate tari,
Incununati
Cu creste de Carpati!

Spre Basarabia zburati
Si duh de tara respirati
Din duhul jertfei de martiri
Pe altarele Marii Uniri!

Spre Vlahi din Tatra in Timoc,
In pusta si in orice loc
Aceeasi limba ei vorbind
Pana la aromani in Pind.

Si sa ramanem vesnic frati
Band apa vie din Carpati
Aici, la Sfinxul din Bucegi
Unde-am avut preoti si regi.

Si o Credinta am avut
Din veac de mare inceput,
Iar nimanui nu am facut rau
Crezand in Bunul Dumnezeu
Care, cu noi,
Va fi mereu!

Va fi mereu!


ONE  SPIRIT  IN  LANGUAGE...
Notă.
          Acest poem, varianta  în limba engleză, ne-a fost trimis spre a fi citit de un cineast nativ englez, (D-na Feven Mariam,care a turnat un film pentru patru femei, între care și autoarea acestui volum și de către D-na Eva Halus, pictor, după cutuma cum se procedează, vezi Lidia Vianu, cu traducerile  în limba engleză), înainte de titrarea filmului lansat ulterior  în USA.




SUBTITRAREA  FILMULUI ÎN LIMBA ENGLEZĂ

Subtitrare in pasaje

On August 31, 2013 the Romanians from all over the world, from the sister countries of Romania and the Republic of Moldova as well as those from the diaspora, celebrated together the newly decreed  National Day of the Romanian Language.


An very old and stable European language, unaltered by the geophysical frontiers that separate its speakers, the Romanian language was symbolically proclaimed the ONE AND ONLY COUNTRY of all Romanians. Like a virtual country, based on the unity of the language. And aur meeting vas animated by the slogan: “Let’s switch from the sadness of being separated territorially to the joy of having our language as our common country.”

A victim of Molotov – Ribbentrop Pact, the Romanian territory was divided beginning on August, 1939. Since then to our days, about 10 million Romanian people lived outside the country.  The territory was sliced and split into two separate countries – Romania and Republic of Moldova. The Romanian nation being divided in two states and many another external communities, the ancestral traditional Romanian language, in within a unique culture was build – is the one that will include truly the whole space inhabited by the Romanian people.  It is to that common language that ties all Romanians together that we dedicate this little movie, entitled :


ONE SPIRIT IN LANGUAGE –ONE HOMELAND IN HEART

This movie depicts the profound emotions the celebration of the National Day of Romanian Language triggered among one of the last nations that had its territory arbitrarily split by the dictatorial political abuses of the last century, an act that the contemporary politics could not reverse.
The emotional folk celebration took place on the top of the Carpathians Mountains, on the Bucegi plateau, internationally renown for being one of the Earth’s center of positive energy emanations, as well as for being the site of a multitude of natural monuments older that Stonehenge, crowed around the millennia-old monolith appropriately called the Sphinx of Bucegi. Carved inscriptions in the oldest alphabet ever discovered anywhere in the world can be seen on it.

The poem-anthem dedicated to the internationally celebrated event serves as a basis of the commentaries in the movie, depicting the emotional event and calling all Romanians to unite in spirit:

The Carpathian Sphinx is calling us:
Do love thy brothers and embrace,
Do stand together, not apart,
And listen to your country’s beating heart.


ONE SPIRIT IN LANGUAGE –ONE HOMELAND IN HEART
„Come all along at the Carpathian Sphinx !”



The Carpathian`s Sphinx is calling us
To be together with our brothers
In the core of our Saint Land
In this Big Time of Vows.

The Carpathian`s Sphinx is calling us,
Symbol of Voivods and Kings
That all Romanians had
From the most ancient times.

On the Romanian mountains climbed
Under the magic sign of «Carpati»
The deep seal from our ancestors
Is standing still on our lips.

The seal of Romanian Language
In which we tell our master-tales
With Magic Ferries and Fantastic Heroes,
Or songs with sweet, melancholic lyrics.

Weaved at the feet of the Carpathians
And everywhere were our country has brothers
Spread in this Big World
We stay United
With the power of the verb as vow
Told in songs and lyrics
And nobody can tear us apart.


“Let’s switch from the sadness of being separated territorially to the joy of having our language as our common country.”



Thus we reunited, for a few precious moments, with our brothers and sisters from the other side of the border and, thank to the Internet, with other Romanian communities throughout the world, at the Sinaia Casino. We celebrated together the newly enacted Day of the Romanian Language, a national holiday observed on the same day that it had been celebrated in the Republic of Moldova for over two decades. We all sung in unison:

„Come all along at the Carpathian Sphinx !”


The Carpathian`s Sphinx is calling us,
Symbol of Voivods and Kings
That all Romanians had
From the most ancient times.

With our souls united
From here projected in 4 horizons,
Towards our brothers in the foreign lands
Who bear the roots of our Word,

We spread big wings to navigate
In everything that is Romanian Language,
Towards everything that`s good and Saint for us
Built with Romanian words as our own house.

The Romanian Word told
In ceremonies at the Saint Altar
Through noble Founders, big men-
-           Our legendary heroes-
Who stood appealing, courageous and determined
Crowned
With our  Carpathians heights.

And, wearing identical tricolor scarves, thirty mayors from Romania and thirty from Republic of Moldova ascended on the stage. A few among those from Republic of Moldova presented Resolutions of their City Councils empowering them to enter into Sister City agreements with Romanian localities. Some others brought bread and salt and their fraternal feeling – a millennia old Romanian custom for welcoming and blessing the guests. Theirs calling  was clear: “Let us convert the pain of the existence of the two states into the joy of having one single homeland: our language and our culture.” And our united voices raised the song up in the air:

“Let’s praise Basarabia in unison / On the altar of the Great Union.”


Towards Basarabia fly
And country soul breathe
The breath of our sacrificed Martyrs
On the Altar of our Big Union!

Towards the Valachians from Tatra and Timoc
In Russian steppes and everywhere
Where we speak the same language,
Till Pind, the Aromanian Land.

„Come all along at the Carpathian Sphinx !”


“Let’s switch from the sadness of being separated territorially to the joy of having our language as our common country.”

“Let us convert the pain of the existence of the two states into the joy of having one single homeland: our language and our culture.”

The Carpathian`s Sphinx is calling us


The National Day of the Romanian Language at the Romanians from all over the world


And lets remain brothers for Eternity
Drinking baptised water from the Carpathians,
Here, at the Sphinx of the Bucegi,
Where we had priests and kings.

And we had a Belief and Faith
From the beginning of this big century
And we didn`t do wrong to anybody
Believing in the Good Father (God)
That we will be always with us!

Will always be!

 ...So, the Romanian language was symbolically proclaimed the ONE AND ONLY COUNTRY of all Romanians, like a virtual country, based on the unity of the language, and animated by the slogan: “Let’s switch from the sadness of being separated territorially to the joy of having our language as our common country.”

 

Facsimil
ULTIMUL MESAJ PRIMIT DE NOI  de la CORNELIU  LEU  ( 3 iunie 2015)
Mulțumindu-vă celor care ați colaborat, Vă informăm că, în portalul internet www.cartesiarte.ro  a apărut un nou număr (4 – 6) din revista electronică PORT@LEU. Din cuprins:
Pag. 1 - „ DESPRE ANUMITE VICII DE SISTEM ÎN GUVERNAREA ROMÂNIEI” - Caietul grupului de reflecție nr 12- Colaborează: Adrian Severin, Corneliu LEU,Mihnea Maruță, Sylvain Timsit, ILIE ȘERBĂNESCU, Horațiu Pepine ; Pag..2 - Ecumenismul și o nouă vizită papală în România- de Viorel Roman; Pag. 3 – Nou: SUPLIMENTUL REVISTEI NOASTRE: CONCURS PERMANENT DE POEZIE PE TEMATICĂ SOCIAL-PATRIOTICĂ; Pag. 4 - Actualitatea culturală, literară, editorială și artistică Semnează: Acad. Gheorghe PĂUN, Bedros HORASANGHIAN, Melania RUSU-CARAGIOIU, Dorina ȘIȘU, Nicoleta MILEA, Ioan MICLĂU, Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG, Elena TRIFAN Articole și recenzii despre: Paolo MELE, Teodora STANCIU, Theodor RĂPAN, Adrian BOTEZ, William BLACKER, Ștefan DUMITRESCU ; Pag. 5 - „ Bruntea sferelor înalte” prima parte dintr-o tragicomedie de Corneliu LEU ; Pag.6 – Din folclorul internetului.

De asemenea, intrând în meniul „CINELITERATURA” care se află în continuarea publicației PORT@LEU puteți găsi apelul nostru „SĂ INSTITUIM O ȘCOALĂ A ECRANIZĂRILOR LITERARE

Vă oferim în atașament textul integral al articolului „’MNEALUI, CA FILĂ DINTR-UN JURNAL DE AMINTIRI” de Corneliu Leu


                                                                                  .X.    
                                                                               SUMAR

                                      .I.  DORURI  CE  FRÂNG
                                                         Dor de țară
                                                          Plai și grai cântat din leagăn     
                                                          Poem limbii române
                                                           Dor de plai și dor de grai
                                                            Limba română – o floare
                                                             Înfiorări
                                  .II. PLAI DE VICTORII, PLAI STRĂBUN  ȘI PLAI  DE VIS
                                                              Dacia felix
                                                               Românie – dulce plai
                                                                Adevăr
                                                                 Pseudokynegeticos 
                                                                 Plai  străbun și plai de vis
                                                                  Porți

.III. PORTRETE  PASTELATE
                                                                   Frumoșii mei munți
                                                                    Un mers felin
                                                                     Lăcaș în cetate de scaun
                                                                     Se-aud prin poarta vremii

.IV.  ISTORIE  NECLINTITĂ
                                                                     Rădăcini adânci
                                                                     Străbună glie

                                                                      Ție, Românie,
                                                                       Trecutul nostru milenar grăiește            
                                                                       Cuib de vulturi
                                                                        Popor român
                                                                        Dăltuitele hotare
                                                                         La hotare
                                                                          Popor cu nume de viteaz
                                                                           Legea pământului
                                                                           Din bătrâni
                                                                            Barbari     
 
.V.  PATRIOTISM  FIERBINTE
                                                                             Bobâlna
                                                                              Timișoara din vremi
                                                                               Crăișorul Horia
                                                                           Poem pentru Horia, Cloșca și Crișan
                                                                                Cu istoria prin baladă
                                                                                 A fost odată
                                                                                  Vrânceoaia
                                                                                  Patriot                            
                                                                                   Renaștere
                                                                                   Lumini de peste „secoli”
                                                                                   Poeților Văcărești
                                                                                   1 8 4 8
                                                                                    Știindu-ne deapururi frați

.VI.  PRAGURI
                                                                                 Spre 1 9 0 7
                                                                                  Balada mierlei
                                                                                  Rus Porfir - ,,Americanu‘ ,,
                                                                  Un om emigrant, el, mândrul român           
                                                                                   Noi, vis românesc

.VII. ÎNSCRIS-AM  ,,UNIRE” PE  STEAG  TRICOLOR
                                                                                     1 8 6 4 
                                                                                      Poem pentru  Unire
                                                                                      Unire
                                                                                       Trăim ale unirii roade
                                                                                         O Românie mare și unită

.VIII. DĂINUIM  ÎNVINGĂTORI
                                                                                          Trecut plin de spaime
                                                                                           Război – speranțe
                                                                                            Din propria cenușă,
                                                                                             Pasăre Phoenix
                                                                                  Vechi Armindeni românesc 
      
                                                                                     .        Mesaj înflorit
                                                                                              Unei ființe tare dragi
                                                                                               Fost-a o vreme de pace
                                                                               Vom străjui pe lângă blânda pace
                                                                               Visăm în faldul de-armonie al țării
                                                                                               Sărbătoare
                                                                                                Masa tăcerii
                                                                                                Remember
                                                                                                 Viitor
                                                                                                  Pace lumii
                                                                                                  Slăvită terra


*

.IX.  C O R O L A R
                                                              
SCRIIND  PE  MILENII – ROMÂNIEI  POEM
Motto: ,,Greu crește floarea-n iernile cumplite…”


                                    Din caierul mare al vremii
                                    Istoria strânge-un fuior
                                    Scriind cu fir alb pe milenii
                                    Hrisov cu hrisov, din izvor…
                                    Din file de vechi manuscrise
                                    Sigilii vorbesc cu viu grai,
                                    În inimi stau visele scrise
                                    Și țara, cu mândrul ei plai…
                                    Eroi dăruind a lor sânge
                                    Istoria-n fapte împletesc;
                                    Sub cer cu medalii de stele
                                    Scriu paloșe… Cronici doinesc… 

                                                             *     

                                     Apele curg-rostogol șerpuind
                                     Cu aur și solzi lucitori,
                                     Cascade de spumă, din plete vuind
                                     Pe stânci dau vârtejuri de nori…
                                     Vinul cel dulce se coace în vii,
                                     În boabe de roș’ chihlimbar
                                     Și spumegă-n oale în stropi aurii...
                                      .   .   .   .   .   .   .   .   .   .   .   .   .   .   .
                                     Cu jind, vede ochiul barbar...

                                                              *   

                                     În mii de bătăi ne luptarăm
                                     Acasă, pe glia cea sfântă;
                                     Talazuri de foc și de pară
                                     Deasupra, pe hoarda înfrântă !
                                     Noi strângm în nimă datini,
                                     Tărie în brațul de fier,
                                     Copiii-îi ferim pe sub cetini,
                                     Sub coase dușmanii cruzi pier ! 

                                                               *

                                       Din nou în pace se înalță neamul
                                       Și multe călimări  rămân secate,
                                       Încep străbunii a căta la slove
                                       Și-a scrie-n cronici întâmplări uitate:
                                       Veacuri de aur și de înflorire,
                                       Cultură, arte, călători vestiți
                                       Crestează pe răboj, spre nemurire
                                       Și scoală iar voevozii adormiți...

                                                                 *   
        
                                         Ce multă bogăție-n faptă, strânsă,
                                         Ce manuscrise, urice, sigilii !
                                         Poporul șterge grabnic fața plânsă,
                                         Alcătuind noi pravile în concilii...

                                                                 *

                                          Din negre genuni ies vârtejuri  de cer,
                                          Dușmanul ne cearcă, noi iar îl gonim,
                                          Mari torțe se-nalță: ideile noi
                                          Și 1848 îl trăim !
                                          Cu forțe-nmiite tot neamul e sus:
                                          Trei chipuri în semn de dreptate se țes:
                                          E g a l i, deplin f r a ț i, pe senin sau furtuni,
                                          Doar tu, l i b e r t a t e, ești drumul ales;
                                          Zdrobind iobăgia, prin tulnic răsuni !

                                                                   *

                                         De-atâtea jertfe mari ni-e plaiul plin !
                                         Sub lespezi e îngropată numai huma...
                                         Pe-aripi de veacuri mândre zvonuri vin
                                         Și se-mpletesc în faptele deacuma...
                                         Pleiadele de cărturari români
                                         În măiestrite graiuri limba cântă,
                                         Ideile sădite azi cresc mâine
                                         Și dorul de unire ne frământă.

                                                                  *

                                         Din fiecare fir de grâu ce crește,
                                         Din fiecare piatră de pe munte
                                         Poporul vrea U n i r e a,  și o cere...
                                         Cu arma în mână îndârjit se luptă –
                                         Războiul taie pagini de durere...

                                                                  *

                                         Înscrie de trei ori poporu’ în faptă
                                         Cuvântul drag ,,UNIRE”, sus pe steag,
                                         De atât timp, cu dorul  o așteaptă !
                                         Victoria șterge lacrimi din șirag…

                                                                 *

                                         Erau atâtea de clădit,
                                         Atâtea vetre sub cenușă,
                                         Mii de comori  zvârlite-n foc,
                                         Și atâtea răni după cătușe,
                                         Și umerii mai tremurau
                                         De lanțul greu purtat mai ieri …

                                                                 *

                                        Pe întinsul țării au detunat năpraznic
                                        Obuzele de tunuri, crunte bombe.
                                        Vuiau deasupra, în vârtejuri, păsări
                                        Și moarte trimiteau, flăcări de sonde !
                                        Dar nici o clipă acest popor viteaz
                                        Nu s-a îndoit de zilele de glorii…

                                        Iar pacea ne-a învelit în haina-i albă,
                                        Scriind pe rănile adânci: ,,Victorii”

                                                                 *

                                        În trasparența hărții văd imagini
                                        De vechi cetăți cu ziduri crenelate
                                        Și ape ce-au lăsat în urmă pietre.
                                        Mai văd noian de oști tălăzuite,
                                        Aud și bucium, naiuri și alăute.

    * 
   
                                        Carpații-cunună, sub brazi ocrotesc
                                        Bogate tezaure vechi,
                                        Prin vechea mătase mioarele cresc
                                        Și mieii albi zburdă… perechi….
                                                
                                        Prin multele flori cu parfum de sulfini
                                        Albinele miere aleg
                                        Și roiuri de tei zumzăind în stupini,
                                        Nectar, în zbor dulce culeg. 
                           
                                                                   *

                                       Din piatra nestemată azi emană
                                       Un Făt-Frumos, o dalbă Cosânzeană,
                                       Cu minți de genii populând o lume     
                                       Un popor mândru, plămădit din veacuri,
                                       În țara mea cu zâmbet cald de mamă.









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu