GÂND DE SEARĂ cu Veste

SOTIA - Arhiepiscopul Iustinian Chira

O sotie înteleapta lânga un suflet mare, o sotie potrivita lânga omul cu chemare este cel mai mare dar al lui Dumnezeu. Nenumarati oameni înzestrati s-au pierdut, au fost înghititi de mediocritate pentru ca au avut sotii nesabuite care i-au tras mereu în jos în lumea lor marginita. O sotie aleasa, întotdeauna se face soclu pentru sotul ei pe care îl ridica, îl ajuta sa stea acolo unde îi este locul în fata lumii.

Arhiepiscopul Iustinian Chira, Cuvintele Parintelui - un ghid al frumusetii launtrice, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2009, p. 124-125

PUTEREA LUMINII DUMNEZEIESTI - Sfantul Ioan din Kronstadt

Asa cum soarele de pe cer îsi reflecta întreaga-i maretie si stralucire în puzderia de corpuri transparente de pe pamânt si soarele duhovnicesc – Dumnezeu – a binevoit sa se reflecte în nenumarate fiinte, în cer si pe pamânt: acolo în îngeri, aici în oameni. Si dupa cum lumina – si cea a soarelui material – nu se împiedica de corpurile solide, dar transparente, luminând prin geamuri încaperi închise din toate partile, în care nu patrunde aerul de afara, tot asa si lumina Soarelui spiritual nu se opreste în fiintele spirituale, nu se izbeste de oprelisti materiale, nici de pereti, nici de ziduri mohorâte de temnita, nici de imensitatea muntilor, nici de adâncimea pesterilor în care se ascund de lume robii lui Dumnezeu, nici de abisurile pamântului. Ea patrunde pretutindeni si straluceste pretutindeni, în tot sufletul în stare sa primeasca lumina adevarului ceresc. (Pavel si Sila se rugau în temnita, laudau pe Dumnezeu în cântari, si Domnul le-a ascultat rugaciunea. – Faptele Apostolilor 16, 25-26).

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 405

PUTEREA CARE HRANESTE TOATE - Sfantul Efrem Sirul

Învata si de la foc cum hraneste aerul toate: când focul e închis într-un loc lipsit de aer, flacara lui începe sa pâlpâie, rasuflarea ei slabeste.

Cine a vazut vreodata o mama alaptând toate din toata fiinta ei? De sânii ei atârna lumea toata, ea însasi atârnând de Cel ce Singur este puterea care hraneste toate.

Binecuvântat Cel care în Raiul Sau va da bucurie întristarii noastre!

Sfantul Efrem Sirul, Imnele Raiului, traducere de diac. Ioan I. Ica jr., Ed. Deisis, Sibiu, 2010, p. 83

ARBORELE FIRAV - Sfantul Teofan Zavoratul

Mândria se aseamana unui arbore foarte înalt si încovoiat, toate ramurile caruia sunt firave, si pe care, daca se catara cineva, îndata se va prabusi de la înaltime.

Sfantul Teofan Zavoratul, Psaltire sau cugetari evlavioase si rugaciuni, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 52

A aparut noul numar al revistei,

Sursa: Pr. Alexandru Stanciulescu Barda