Martisorul prieteniei - La mulți ani! cu MINILECTURA

Tuturor doamnelor și domnișoarelor, cu prilejul Zilei de 1 Martie, le urez sănătate, bucurii și împliniri pe toate planurile!

   Adaug urărilor câteva buchete de flori!  

     La mulți ani!

                 Pr. Al. Stănciulescu-Bârda

FURNICA - Sfantul Vasile cel Mare

Luând, omule, pilda de la furnica nu te vei osteni pentru tine si nu-ti vei depozita, oare, în viata de aici odihnele veacului ce va sa fie? Ca furnica îsi aduna vara hrana pentru iarna; nu-si amâna din lene timpul, pentru ca n-au venit înca greutatile iernii; dimpotriva, munceste cu foarte mare sârguinta pâna ce îsi aduna în camarile ei hrana îndestulatoare. Si nu face asta cu trândavie, ci, cu gând întelept, mestesugeste ca sa se pastreze hrana cât mai multa vreme; taie cu clestii sai partea din mijloc a boabelor, ca nu cumva sa încolteasca si sa nu fie bune de mâncare; când simte ca sunt umede, le usuca; dar nu le întinde în orice vreme, ci când presimte ca vazduhul are sa fie mai mult timp frumos. Fii linistit, n-ai sa vezi ploaie cazând din nori câta vreme furnicile au grâul &ic irc; ntins afara!

Ce cuvânt va fi îndestulator, ce auz va putea cuprinde, ce timp ne va ajunge sa spunem si sa istorisim toate minunile Marelui Mester? Sa spunem si noi cu profetul: „Cât s-au marit lucrurile Tale, Doamne! Toate întru întelepciune le-ai facut!” (Psalm 103, 25) Asadar nu ne putem apara îndestulator ca n-am fost învatati din carti cele ce ne sunt spre folos, când legea cea nescrisa a naturii ne învata sa alegem cele ce ne folosesc.

Stii ce bine sa faci aproapelui? Acela pe care vrei sa ti-l faca altul tie! Stii ce este raul? Ceea ce nu vrei sa suferi de la altul! Nici arta care se ocupa cu strângerea plantelor pentru studii, nici stiinta despre plante n-au învatat pe cele necuvântatoare la ce folosesc plantele; si totusi fiecare vietuitoare are în chip firesc priceperea de a-si procura ce este spre folosul si mântuirea ei; are în ea ceva tainic care îi sp une ce se potriveste cu firea ei.

Sfantul Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, traducere de Pr. Dumitru Fecioru, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1986, p. 173-174.

La Uniunea Scriitorilor, demult, . . .

În anii imediat de după război în plin avânt comunist  la Uniunea Scriitorilor a avut loc o şedinţă unde a fost prezentă toată floarea intelectuală scriitoricească din ţară. 

Subiectul era Octavian Goga . 

După cum ştiţi Octavian Goga a avut chiar un guvern, extrem de naţionalist.  Avea să intre în dizgraţia hahalerelor şi a celor ce nu înţelegeau acel naţionalism adevărat ce nu are legătură cu fascismul, cu xenofobismul, cu tot ce poate fi mai răupropagat de alte forţe ce nu doreau naţii ci populaţii. 

Ei bine, Zaharia Stancu a fost cel mai vehement contestatar lovind cu tot ce a putut în distinsul Goga care nu mai putea să se apere. Zaharia Stancu a fost cel mai virulent şi cel mai negativist neaprobând reabilitarea lui Goga .

La sfârşitul cuvântării lui Stancu, Tudor Arghezi a cerut să i se acorde câteva minute în a spune şi el ceva.

Iată ce a spus:

,,- Eram  în iarna anului... la conacul marelui Goga. Depănam amintiri şi multe alte probleme ale timpului.  La  un moment dat se auziră bătăi la uşa conacului.  Goga, s-a dus, a deschis uşa şi văzu un tânăr  zgribulit cu nişte manuscrise în mâna. Îl rug ape maestru să le citească şi dacă se poate să le publice  în ziarul ce îl conducea. Goga îl invită înăuntru  pe tânăr, luă manuscrisele  ce cuprindeau încercările lui poetice.  Goga le citi pe îndelete  şi concluzia era clară.  Tânărul era plin de talent.  Îi spuse că nu poate să le publice acum dat fiind că revista era deja la tiparniţă.  Însă Goga i-a dat un aconto tânărului  cu promisiunea că în numărul viitor al revistei îi vor apare încercările poetice neuitând să menţioneze că sunt pline de talent. Acel tânăr se numea Zaharia Stancu.”

Concluzia lui Arghezi a fost colosală şi a intrat în istoria acelui moment. 

A concluzionat Arghezi  spunând  ,,Acum iată de ce pe lumea asta sunt scriitori culţi sau ... desculţi.”

Apropo-ul era vis a vis de romanul lui Stancu  ,,Desculţ”.

Arghezi a fost aplaudat de cei din sală, în picioare,  minute în şir.

Octavian Goga era reabilitat iar Stancu părăsea sala jenat vădit de adevărul spus de Arghezi.