sâmbătă, 3 martie 2018

MIHALCA - O lacrimă ce se deschide dulce-n noapte






O lacrimă ce se deschide dulce-n noapte

~*~
Totul se şterge prin balansul timpurilor.
Ce e în noi tainic, iubitule, în tine, în mine?
Adevărul nu-l ştie nimeni - un adevăr cenzurat -
în noi este atât cât ni s-a-ngăduit,
singurul adevăr:
ştim că ne naştem  şi ştim că vom muri,
rădăcinile sunt trecutul şi prezentul meu.
În adevărul unei iluzii, căci ce e viaţa sau clipa ei?
În sufletul lui. Viaţa, ca şi clipa, este un ideal,
o clipă cât o viaţă este un superlativ.
Da, momentul Acum,
esenţa vieţii mult dorită de om!
Accept neadevărul trăirilor impuse,
închid ochii şi merg înainte.
Omul doreşte să-şi găsească
întâmplarea care să-i uşureze sufletul,
dar fericirea înseamnă atât de puţin,
o pot atinge - o regăsire -,
aş vrea să dureze. Este un vis!
Un vis, iubirea mea, un vis ce te-nsoţeşte
în veşnicie, în căutarea sufletului!

- Te-am simţit în vis. Nâ lacrima
ţzi dişhiclidi dulţzi tu noapti eşhţzâ! *
Desprinderea de mine o simţi
ca pe o pierdere, ceva ce nu va reveni.
Scufundă-te în visul nostru şi-mi dăruie
trăirea nemuririi şi noua viaţă!
Dincolo de pleoapele închise-n noi,
comtemplăm o lume şi infinitu-l admirăm.
Să stăm în taina nopţii,
o stea îmi vei culege, dragul meu!
Inimile noastre îmbrăţişate
- ca doi copii - ar vrea s-adoarmă,
iar buzele, sărutul fierbinte şi-l doresc.
E-a ta sau e a mea bătaia inimii unite?
Să stăm în taina nopţii,
nu vom cunoaşte moartea de ne iubim acum!
- Lucrurile deosebite nu vin atunci când vrem noi,
vin ca ploile, când vor ele. Să nu uiţi să distingi
ploile de vară de restul ploilor, iubito!
Fiecare ploaie îşi are farmecul ei,
doar ploile tăcute, din suflet, ne rănesc
ca şi durerea mugurilor înfloriţi.

~*~
___________________________
O lacrimă ce se deschide dulce-n noapte eşti!
(traducere din armână)

18 aprilie 2013
IRINA LUCIA MIHALCA














Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu