MINILECTURĂ cu GÂND DE SEARĂ si cateva ANUNTURI

Revista Epifania, nr.44, Iasi

DANGATUL CLOPOTULUI - Sfantul Ioan din Kronstadt

Dangatul clopotului este chemare la vorbirea cu Dumnezeu, venirea copiilor la Tatal, semnalul de înfatisare înaintea Lui.

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 456

AUR SI MATASE - Sfantul Simeon din Dajbabe

Femeilor le place sa lucreze cu aur si cu matase, în vreme ce dracii îi prefera pe cei drepti si sfinti.

 Sfantul Simeon din Dajbabe, The Orthodox Word, nr. 271-72, traducere de Laura Marcean, Ed. St. Herman, Platina, SUA, 2010, cap. Selected Verses from the Treasury of St. Symeon’s , p. 37-53.

MIREASMA BINEPLACUTA - Sfantul Tihon din Zadonsk

Vezi ca, atunci când focul se atinge de tamâie sau de o alta pulbere bine mirositoare, apare dintr-o data fumul si se ridica o mireasma bineplacuta. Întocmai se întâmpla si atunci când harul Duhului Sfânt se atinge de o inima omeneasca: în clipa aceea, într-o asemenea inima se desteapta suspinul si rugaciunea cea adevarata, la fel ca si buna mireasma ce-a fost stârnita de foc, si se înalta la Tatal Ceresc, dobândind la Dânsul har si mila. Aceasta întâmplare ne învata sa cerem Duhul Sfânt de la Dumnezeu, pentru ca El sa trezeasca adevarata rugaciune în inimile noastre – „Duhul înfierii, prin care strigam: Avva! Parinte!” (Romani 8, 15).

Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 160

CAUTAREA FERICIRII - Cuviosul Bonifatie de la Teofania

Ce nu nascocesc si ce nu întreprind oamenii pentru a fi fericiti? Tulbura fara încetare toate stihiile lumii, si fericirea tot nu li se arata, sau este totdeauna doar pe tarâmul închipuirilor lor. Care este pricina? Faptul ca nu o cauta acolo unde trebuie, ca o cauta foarte departe. Cuvântul cel vesnic al Adevarului ne-a vestit: „Împaratia lui Dumnezeu înlauntrul vostru este (Luca 17, 21); cautati mai întâi Împaratia lui Dumnezeu si dreptatea Lui, si toate celelalte se vor adauga voua”.

Cuviosul Bonifatie de la Teofania, Bucuria de a fi ortodox, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 79.

VALTOAREA - Avva Dorotei

Fiindca sufletele îsi vor aduce aminte de toate cele de aici, cum zic parintii, de cuvinte, de fapte, de gânduri, si nu vor putea uita de nici unele dintre acestea. Caci ceea ce se zice în psalm: „În ziua aceea vor pieri toate gândurile lor” (Psalm 145, 4), se zice de cele cu privire la bunurile lumii acesteia, adica cu privire la case, la locuri, la parinti, la copii, la negustorii. Acestea pier odata cu iesirea sufletului din trup si de nimic din acestea nu-si mai aduce aminte sau nu se mai îngrijeste. Iar cele ce le-a facut potrivit virtutii sau patimii si le aminteste si nimic nu se pierde. Dar de va fi folosit cuiva sau de va fi fost folositor cuiva îsi va aminti pururea, ca si de cel caruia i-a folosit el sau de cel ce i-a fost folositor lui. La fel, îsi aduce pururea aminte de a fost vatamat de cineva sau de a vatamat pe cineva: si de cel ce l-a vatamat pe el si de cel ce a fost vatamat de el. Nimic, precum am zis, din cele ce a facut în lumea aceasta nu pierde sufletul, ci de toate îsi aminteste dupa ce iese din trup, ba chiar mai limpede, mai vadit, ca unul ce s-a izbavit de trupul acesta pamântesc.

Avva Dorotei, Filocalia, vol. IX, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloaie, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2009, cap. XII, p. 522-523

SFERA - Sfantul Vasile cel Mare

Gândeste-te la cuvintele lui Dumnezeu, care strabat creatia! Au început de atunci, de la facerea lumii, si lucreaza si acum si merg mai departe pâna la sfârsitul lumii. Dupa cum sfera, daca se împinge si este pe un loc înclinat, merge la vale datorita constructiei sale si a însusirii locului, si nu se opreste înainte de a ajunge pe un loc ses, tot asa si existentele, miscate de o singura porunca, strabat în chip egal creatia, supusa nasterii si pieirii, si pastreaza pâna la sfârsit continuarea spetelor, prin asemanarea celor ce alcatuiesc speta. Din cal se naste un cal, din leu un leu, din vultur un vultur si fiecare din vietuitoare îsi pastreaza speta prin continui nasteri pâna la sfârsitul lumii. Timpul nu strica, nici nu pierde însusirile vietuitoarelor, ci, ca si cum acum ar fi fost facute, merg vesnic proaspete împreuna cu timpul.

 

Sfantul Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, traducere de Pr. Dumitru Fecioru, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1986, p. 171

Vă rog să-mi permiteți a vă supune atenției

Nr. 1/ 2018 al revistei  Portal-MĂIASTRA (Tg.-Jiu).

Vă dorim lectură plăcută!

Sursa: Pr.  Alexandru Stanciulescu Barda